COMENTARIU DEUTSCHE WELLE DE VITALIE CĂLUGĂREANU:
S-au înmulțit cazurile de răpire a persoanelor din partea dreaptă a Nistrului de către milițienii transnistreni. Cei răpiţi sunt încarceraţi abuziv în pușcăriile separatiste, iar rudele sunt nevoite să plătească pentru ca aceştia să nu fie maltratați.
Joi, presa de la Chișinău a raportat un caz când un tânăr de 18 ani tocmai de la Cimișlia (localitate situată la aproape 180 km de frontiera administrativă cu regiunea transnistreană) a fost răpit de acasă de așa-zișii milițieni transnistreni și plasat în izolatorul de detenție preventivă de la Tiraspol. Alexandru Zubco, jurist al Asociației „Promo-Lex”, specializată în apărarea drepturilor omului din regiunea transnistreană, a comunicat pentru DW că nu este pentru prima dată când organele represive de la Tiraspol sechestrează cetățeni din partea dreaptă a Nistrului: „În perioada 2012-2014, „Promo-LEX” a înregistrat 5 cazuri de răpire de persoane de către milițiile separatiste din raioanele Drochia, Rezina, Anenii Noi și Căușeni. În 2015, acesta este deja al doilea caz”, a spus Zubco. Potrivit lui, victimele sechestrărilor nu au fost reabilitate, iar unii încă sunt închiși în temnițele din regiunea separatistă. „Ajunse acolo, acestea sunt deținute în condiții inumane, supuse la rele tratamente sau acte de tortură. Rudele sunt nevoite să le transmită colete cu produse alimentare, medicamente, mijloace bănești”, a menționat juristul.
Chișinăul se scuză
Deși sunt obligate, conform dreptului internațional, să asigure respectarea drepturilor omului pe întreg teritoriul țării, „autoritățile de la Chișinău își declină responsabilitatea, reafirmând că nu dețin controlul asupra raioanele de Est”, susține Zubco. Mai mult, problema este ignorată și în procesul negocierilor politice: „Nu există interes în elaborarea unor politici publice și abordarea problemelor ce țin de respectarea drepturilor omului în general și în special a libertății și siguranței persoanei. Nevoia implicării organelor de drept în prevenirea fenomenului răpirii de persoane de către milițiile separatiste este primordială, iar răpitorii trebuie pedepsiți”, a insistat juristul Promo-LEX.
Taxa pentru îmbrățișare – 40 $
Potrivit unei investigații publicate de această organizație non-guvernamentală, “închisoarea în Transnistria reprezintă o pedeapsă în primul rând pentru familia ‘deținutului’”. Aceasta trebuie să îndure lipsuri ca să poată plăti taxele de grup (la „obşciak”), pentru supraveghetori („smotriaşcie”) pentru diverşi tipi din presupusa procuratură („sledak”), etc. Celor care nu plătesc li se creează condiţii să se spânzure cu cearşaful. În investigație apar și taxele extorcate de exponenții organelor represive de la Tiraspol. Astfel, taxa pentru a deține telefon mobil o lună este de 100 $; recepţionarea coletului de la părinţi cu conţinut integral – 20 $; recepţionarea coletului cu reţinerea produselor care le plac „gardienilor” – 10 $; asistenţă medicală – 300 $; răscumpărarea neoficială a deţinutului (dacă e businessman) – de la 100.000 $ la 200.000 $; răscumpărarea neoficială a deţinutului (persoană simplă) – 20.000 $; permisiunea de a îmbrăţişa învinuitul de către rude în drum spre sala de judecată – 40 $; plimbarea cu 30 de minute mai mult – 60 $.
În plus, deținuții sunt șantajați ca să-și asume în scris fapte pe care nu le-au săvârșit. Li se spune că dacă nu semnează tot ce li se dă – „mâine fiul va fi prins, chipurile, cu droguri și va fi plasat în aceeași celulă cu pedofilii”. Urmează niște pseudo-procese de judecată al căror scop este nu aflarea adevărului, ci umilirea şi distrugerea morală a presupusului „inculpat”, a rudelor acestuia care în final acceptă să plătească. Cine nu plăteşte este deţinut în celule a câte 60 de persoane – unii bolnavi de TBC, SIDA şi plini de păduchi. De sărbători, „gardienii” cu influenţă trebuie să primească cadouri de la rudele deţinuţilor – cadouri scumpe sau plicuri cu bani. Astfel, „deţinutul” s-ar putea bucura de anumite privilegii, iar durata acestor privilegii depinde de cât de impresionat a fost „gardianul” de cadoul primit.
Se sinucid cu cearșaful
Cei care ajung în arestul miliţiei transnistrene sunt practic pierduţi. Nu există pentru ei instrumente de apărare într-un stat nerecunoscut de comunitatea internaţională. Unii au murit…, alţii “s-au sinucis” în închisoare. Săptămânal, în puşcăriile din regiunea transnistreană se sinucid 2-3 deţinuţi… cu cearşaful.
În ultimii 23 de ani, în zona de Est a Republicii Moldova s-a dezvoltat un sistem paralel, care a instituit reglementări proprii, nesocotind normele constituţionale şi dreptul internaţional. Reglementările respective favorizau un grup de persoane, care au transformat această zonă într-o zonă gri a Europei, în care drepturile omului nu pot fi garantate.
Astfel, participarea formală la proces a unui avocat din regiunea transnistreană costă de la 200 $ până la 1500 $. Aceştia cel puţin îşi recunosc rolul de simpli asistenţi la proces. Ei de regulă încearcă să convingă clientul să îşi recunoască vinovăţia. Acordul ca un avocat din Chişinău să reprezinte „acuzatul” la un proces în regiunea transnistreană costă, la negru, 1000 $ şi mai mult.
