Miliarde de euro din fondurile pentru cercetare ştiinţifică alocate de Uniunea Europeană sunt cheltuite pentru dezvoltarea şi finanţarea unor programe controversate, destinate dezvoltării de tehnologii de securitate şi supraveghere a cetăţenilor europeni, se arată într-o investigaţie The Guardian.
De asemenea, cel puţin 1,3 miliarde de euro urmează a fi alocaţi unor astfel de cercetări în următorii 7 ani.
Un europarlamentar german, Patrick Breyer, a dat în judecată Comisia Europeană după ce forul european a refuzat să ofere detalii referitoare la un astfel de proiect controversat, intitulat iBorderCtrl, destinat dezvoltării noilor tehnologii de detectare a aşa-numitelor „microexpresii faciale” prin care pot fi identificate persoanele care spun o minciună.
Un reporter care a testat în 2019 eficienţa acestui sistem (aflat atunci în probe la graniţa dintre Ungaria şi Serbia) a picat însă testul: chiar dacă a dat răspunsuri oneste, „poliţistul virtual” a considerat că a minţit şi l-a etichetat drept „necredibil”, sugerând să fie efectuate noi verificări în cazul său (ceea ce nu s-a mai întâmplat).
Ceea ce provoacă însă nelinişte în rândul activiştilor pentru drepturile omului reprezintă influenţa tot mai mare pe care corporaţiile din domeniul securităţii o exercită asupra proiectului Horizon, transmite Digi24.ro.
Unii experţi consultaţi de The Guardian şi care au colaborat la proiecte de securitate finanţate de UE şi-au exprimat îndoiala în privinţa aşa-numitului interes public pe care l-ar servi o parte dintre aceste programe.
„De multe ori problema este că subiectul în sine (al proiectului) este neetic”, a declarat Gemma Galdon Clavell, o expertă în etică ştiinţifică şi care a evaluat mai multe proiecte de cercetare sub egida Horizon 2020.
„Unele proiecte încurajează dezvoltarea tehnologiilor biometrice care să poată fi folosite fără a mai solicita consimţământul persoanei vizate. Cum să consideri etic aşa ceva?”, a spus Clavell.