Două tabere se luptă acum în interiorul UE: pe de o parte nordicii „virtuoși” financiar, Germania și Olanda mai întâi, care ar dori ca un ajutor european adus Italiei în această situație să fie însoțit de condiții cum au fost cele impuse Greciei în 2012, când a trebuit menținută în zona Euro. Pe de altă parte, un grup de cel puțin nouă țări care cer un împrumut comun european și emiterea de „obligațiuni corona” („coronabonds”). Despre acestea a vorbit sâmbătă Ursula von der Leyen, spunând pe un ton aproape nepăsător că ele sunt „un slogan”, spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.
Europa Liberă nu reamintește condițiile puse Greciei: scăderea salariilor și a pensiilor, precum și privatizarea mai multor sectoare cheie.
Angela Merkel refuză de asemenea principiul „obligațiunilor corona”. Ele implică un soi de punere în comun a datoriilor și a trecut un deceniu deja de când, în plină criză economică, Merkel a spus că ea refuză să accepte un asemenea mecanism, zicând: „cât voi fi în viață”.Dincolo de șovăielnica solidaritate economică și financiară mai este însă și cea sanitară. Zilele trecute, presa italiană a revelat cum Cehia a oprit și confiscat un transport de măști din China destinate Italiei.Este a treia criză în care Italia se vede abandonată de Europa, după cea economică începută în 2008 și cea a refugiaților din 2015, iar asta nu va face decât să stimuleze populismul anti-UE și ascensiunea politicienilor dreptei naționaliste precum Matteo Salvini, se mai spune în comentariul Europei Libere.
