„Greutatea” desemnării procurorilor de top se află la ministrul Justiţiei, rolul CSM fiind „doar de punctare a unui demers legal”, deci „fără o consistenţă anume”, ceea ce duce la o situaţie „nenaturală şi ilogică”, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM.
„Paradoxul” constă în faptul că CSM, prin Secţia de procurori, a gândit „criterii clare potrivit unei hotări adoptate în anul 2013 privind modul în care se desfăşoară interviul în faţa Secţiei, însă, practic, lucrează cu materialul «clientului», adică e restrâns şi constrâns să aibă în vedere o singură propunere ce i se înaintează de către ministrul Justiţiei şi nu mai mulţi candidaţi care se pot înscrie în cursă”, a explicat judecătorul Dumbravă.
„Este nenatural şi ilogic ce se întâmplă, din cel puţin două perspective. Pe de o parte, este vorba despre încărcătura politică evidentă pe care o poate avea propunerea pe care o face un guvern, prin ministrul Justiţiei, din moment ce executivul este un organism politic, oricât de technocrat ar fi el. Pe de altă parte, rolul CSM, prin secţia de procurori, pare mai degrabă a avea un rol de consultare. Mai mult, ministrul Justiţiei este membru al secţiei de procurori, aşa încât el propune şi tot el e (co)participant la avizulpe care-l dă secţia, ceea ce înseamnă un mic conflict de interese”, a spus judecătorul Dumbravă, care a fost şi preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Dumbravă a remarcat faptul că anul acesta este pentru a doua oară când Comisia Europeană spune prin raportul MCV că procedura de numire a procurorilor de top trebuie regândită şi a atras atenţia că actuala procedură de numire a procurorilor de top, în care Executivul are un rol decisiv poate fi folosită ca „muniţie politică” într-un fel greşit, de către anumiţi politicieni, care pot „exploata interesat dezbaterea”.
„Deşi CSM a trimis propunerile de modificare legislativă încă din octombrie anul trecut, după ce propunerea a fost supusă votului tuturor judecatorilor şi procurorilor din ţară, de la toate instanţele şi Parchetele – toţi au votat covârşitor ca modalitatea de numire a procurorilor în funcţii de top să fie prin excluderea Executivului din lanţul trofic. Încă nu a fost luată in calcul o dezbatere publică pe aceasta temă. Cu toate că evitarea factorului politic în funcţii de top este subliniată atât de Comisia Europeană, prin MCV-urile pe 2015 şi 2016, cât şi de Comisia de la Veneţia, în 2012”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, judecătorul Dumbravă adăugând: „acum este târziu să se modifice legea, aşa cum s-a şi spus în şedinţele de Plen C.S.M. din acest an, inclusiv de către ministrul justiţiei”.
În consecinţă CSM joacă un „rol mai puţin important decât s-ar putea crede” în numirea procurorilor de top, care constă în acordarea „unui aviz anemic”, a susţinut judecătorul Dumbravă, fost procuror.
„Mai ales că Preşedintele României, după cum s-a şi întâmplat într-un caz, poate să nu ţină seama dacă avizul este negativ sau pozitiv cu privire la o propunere înaintată de ministrul justiţiei”, subliniază membrul CSM.
