Aceste comentarii au fost amplificate și de un controversat discurs ținut la Oradea, la începutul acestei luni, de către premierul ungar Viktor Orban, în care el i-a invitat pe români să se alăture la ceea el a numit ”povestea de succes” a grupului Vișegrad.
Teodor Meleșcanu: Grupul de la Vișegrad este o structură de consultare între patru țări, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia. Nu există nici cea mai mică intenție de a se extinde asupra altor țări. Este un format de consultare între un grup de patru țări care consideră că au interese sinonime sau convergente pe temele legate de dezvoltarea economică, participarea la Uniunea Europeană, probleme de securitate. Au fost foarte deschiși. Cel puțin, la ultima întâlnire, domnul prim ministru Orban mi-a spus foarte clar că nu există nici cea mai mică intenție de extindere a Grupului de la Vișegrad. În același timp, trebuie să recunoaștem că pentru România există un interes în a dezvolta consultări cu toate țările pe anumite probleme, inclusiv prin participarea, în cazul în care suntem invitați, la întâlniri speciale ale Grupului de la Vișegrad.
Reporter: Care ar fi domeniile de interes în direcția Grupului de la Vișegrad, pentru România, în acest moment, cunoscând poziția grupului în dezbaterea europeană?
T.M: Dezbaterea în spațiul public, care pe mine m-a uimit puțin pentru că nu avea niciun fel de bază reală, face parte din categoria știrilor false care se propagă și crează subiecte de presă. Una dintre temele importante la care noi participăm, atunci când suntem invitați, este cea referitoare la Balcanii de Vest. Și pentru țările de la Vișegrad, dar și pentru România, Bulgaria, Croația și alte țări din zonă, ceea ce se întâmplă în acest areal geografic reprezintă o temă de foarte mare interes. Faptul că în 2016 am fost invitați la o asemenea reuniune, la care am participat, a făcut ca și în 2017 să avem, sub președinția ungară, aceeași invitație pe tema Balcanilor de Vest pentru o reuniune la Budapesta. De altfel, România are ca obiectiv fundamental, cel puțin în această perioadă, dezvoltarea relațiilor cu țările vecine, din zona noastră apropiată. Din acest punct de vedere, există formate foarte diferite la care participăm. Noi înșine, suntem inițiatorii unui format, București nouă, sau prescurtat B9, la care participăm împreună cu toate țările de la Marea Baltică până la Marea Neagră, care se află pe frontierea de est a Uniunii Europene și a NATO și care se concentrează mai ales pe probleme de securitate. În același timp, participăm la un format, ce anul viitor se va organiza la București, la invitația președintelui Klaus Iohannis, o întâlnire la nivel înalt a țărilor din Inițiativa Celor Trei Mări, care regrupează țările riverane la Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, care este concentrată pe probleme de dezvoltare a interconectivității în materie economică. Avem aceste formate. Avem formatele de parteneriate strategice. Este în interesul nostru să participăm la orice consultări care au un impact asupra regiunii noastre și care, în același timp, ne oferă posibilitatea de a dezvolta noi modele de cooperare în zona noastră.
Rep: Așadar, în privința Grupului de la Vișegrad, există doar interesul comun pentru Balcanii de Vest și pentru europenizarea regiunii?
T.M: Da, bineînțeles. Nu avem alte teme. Ei au propria lor agendă pe care și-o urmăresc și pe care o respectăm. În ceea ce ne privește, evident, că suntem interesați să participăm la cât mai multe consultări care să permită României să cunoască foarte bine zona respectivă și care să ne permită să avem o politică externă coerentă.