Start Up Nation a fost promovat cu surle și trâmbițe chiar prin programul de guvernare și avea ca principiu, vă reamintim, finanțarea unor antreprenori cu o sumă de cel mult la 200.000 de lei pentru un proiect. Fondurile bugetare alocate ar fi trebuit să ajungă la 2 miliarde lei. În total, ar fi trebuit să fie finanțate 10.000 de noi afaceri. Solicitanții trebuiau să depună un plan de afaceri pe bază căruia urmau să fie selectați pentru finanțare.
Prima problemă apărută a fost întârzierea cu care a fost demarat programul: în loc de începutul anului trecut, a fost lansat abia la jumătatea anului 2017. Explicația oficială a fost aceea că platforma digitală a fost construită cu întârziere. Chiar și în aceste condiții, programul a fost demarat și, oarecum surprinzător, prima etapă, a fost dusă cu bine până la capăt. Adică, au fost selecționate 8.500 de mici afaceri pentru finanțare fără controverse și scandaluri majore. Ceea ce înseamnă că depunerea și selectarea ideilor de afaceri a funcționat fără erori majore. O singură abatere a existat și anume în loc de 10.000 de proiecte au fost alese pentru finanțare doar 8.500, dar până la urmă, s-a trecut și peste această reducere de buget.
Ce e mai rău, abia acum urmează. Antreprenorii declarați câștigători au fost invitați să semneze contractele de finanțare. Nu este clar dacă toți 8.500 au parafat contractele, ceea ce se știe, însă, cu certitudine este că actele oficiale aveau o clauză esențială care prevedea că statul poate amâna virarea banilor. Ceea ce s-a și întâmplat.
Antreprenorii, însă, sunt, prin definiție, optimiști. Unii dintre ei au făcut, o parte din investiții, din banii lor. Alții, au apelat la împrumuturi de la bănci, în speranța că banii promiși și semnați de stat prin contract vor veni.
Numai că banii nu au fost plătiți.Acum, la începutul anului, aflăm că doar 23 de proiecte din 8.500 au fost efectiv finanțate. Un număr ridicol. Cum s-a ajuns aici? Reprezentanții IMM-urilor au explicat la momentul respectiv unde s-a încurcat finanțarea. La începutul anului trecut, finanțarea programului Start Up Nation a fost înscrisă în buget prin credite de angajamente. La acel moment, decizia era logică, în ideea că, o dată cu implementarea programului, sumele ar fi trebuit să fie incluse în buget, prin rectificarea bugetară. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat. Fondurile care ar fi trebuit să finanțeze Start Up Nation nu au fost alocate la rectificările bugetare și, ca atare, antreprenorii nu au primit banii. Sau mai exact din 8.500 de câștigători au primit bani de la stat numai 23 de proiecte.
În tot acest timp, antreprenorii câștigători au început să dea înapoi. Unii au încercat să își cedeze afacerea pe Internet. Alții au încercat să tragă de timp. Iar cei care au crezut în program și au luat un împrumut bancar nu au putut decât să constate dezastrul Start Up Nation. Dacă ne gândim că dobânzile bancare au început să crească, se poate spune că problemele lor sunt abia la început. De asemenea, antreprenorii se pot întreba ce vor face cu firmele înființate și cu obligațiile asumate, precum angajarea a câțiva salariați sau păstrarea activă a companiei pentru o perioadă de minimum doi ani. Aceste teme par să nu intereseze statul. Reprezentanții administrației nu au făcut decât să se „bată cu pumnii în piept” că a crescut numărul de firme nou-înființate în România. O statistică deformată chiar de lansarea programului Start Up Nation.
Dincolo, însă, de destinele individuale ale antreprenorilor, importante desigur, mai grav este că guvernul a reușit să decredibilizeze complet genul acesta de programe de finanțare pentru antreprenori.
Cine mai crede acum în Start Up Nation? Degeaba anunță guvernul că are alocați și anul acesta 2 miliarde de lei. Ce antreprenor de bună credință va mai avea curajul să participe la program, ținând cont de modul în care s-a derulat anul trecut? Programul Start Up Nation nu este decât o „țeapă” dată de stat antreprenorilor. Evident, nu este nici prima, nici ultima.
