Săptămâna care se încheie a fost extrem de agitată în Adunarea naţională franceză. Deputaţii noi aleşi în urma scrutinului din 12 şi 19 iunie s-au reunit pentru prima oară ca să-i desemneze pe cei care vor ocupa timp de 5 ani principalele posturi-cheie în Camera deputaţilor. Dacă alegerea în postul de preşedinte al Adunării naţionale – al 4-lea personaj din statul francez – s-a petrecut mai degrabă bine, restul posturilor au creat agitaţie şi mai ales critici. De ce?, transmite Radio France Internaționale.
RELATAREA RFI:
Biroul Adunării naţionale a fost ales miercuri şi joi dar într-o ambianţă tensionată şi presărată de invective, mai ales din partea principalului grup de opozanţi, cei de stânga din coaliţia Nupes. Motivul supărării: faptul că 2 din cei 6 vice-preşedinţi ai Adunării naţionale vin din partidul extremist de dreapta Reuniunea naţională. Cei doi au putut fi aleşi graţie unor voturi – peste 200 – din partidul prezidenţial şi din Republicanii, partidul conservator. Imediat, Nupes a deplâns «compromiterile» iar ecologiştii o «greşeală politică».
Cu aceste două posturi, Reuniunea naţională ajunge în vârful ierarhiei parlamentare, o premieră în istoria Franţei. Precizăm că cei 6 vice-preşedinţi ocupă, rând pe rând, împreună cu preşedinta Camerei, preşedinţia lucrărilor.
Într-un editorial publicat în ediţia de astăzi, ziarul Le Monde constată că «cu aceste două posturi de vice-preşedinţi ai Adunării naţionale, Reuniunea naţională capătă o nouă respectabilitate dar şi mijloace financiare şi umane importante. Un soi de recunoaştere publică ce survine exact când nu există în parlament decât o majoritate relativă. Este tocmai ceea ce caută şefa grupului, Marine Le Pen», deplânge Le Monde. «Aceste alegeri proaste se datorează orbirii de care au dat dovadă partidele republicane tradiţionale de ani de zile încoace»,conchide editorialistul influentului ziar de seară.
De partea ei, semnatara socialistă a unei tribune publicate pin paginile lui Libération este de părere că «atunci când extrema dreaptă bate la uşă, trebuie să ştii s-o ţii închisă. De această dată însă, din păcate a mai cedat un zid» scrie ea.
Agitaţia şi neînţelegerile din parlament ar fi fost provocate de aplicarea noului şi complexului sistem de repartizare a posturilor în acest birou al Adunării.
Trebuie spus că alegerile din 12 şi 19 iunie au dat un parlament extrem de heteroclit – 10 grupuri politice – şi fără majoritate absolută pentru partidul prezidenţial lucru care, pentru moment, provoacă un oarecare blocaj.
Nemulţumiri s-au exprimat şi când noua preşedintă a Adunării naţionale, Yaël Braun-Pivet le-a arătat preşedinţilor de grupuri unde vor sta aşezaţi aleşii lor respectivi în hemiciclu. Marine Le Pen, preşedinta Reuniunii naţionale, partidul extremei drepte, a refuzat ca, cei 89 de aleşi din grupul ei să stea … la extrema dreaptă a hemiciclului. Preşedinta Adunării naţionale nu a acceptat însă nicio schimbare dar disputa ilusterază noile ambiţii ale mişcării lepeniste şi anume o imagine mai respectabilă şi mai ales fără eticheta «extrema dreaptă».
În fine, săptămâna parlamentară începuse cu stângul când, în declaraţia inaugurală, decanul de vârstă al deputaţilor, un ales de extremă dreaptă pe nume José Gonzalez, 79 de ani, a evocat aproape cu lacrimi în ochi independenţa Algeriei, subiect de predilecţie al extremei drepte franceze de mai bine de 6 decenii încoace.
