Marele pelerinaj de la Şumuleu Ciuc folosit pentru ofensiva maghiară în Moldova

0

Un preot ceangău maghiar, originar din Moldova, va rosti în acest an predica liturghiei la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, a anunţat Romkat.ro, portalul episcopiilor romano-catolice din Transilvania, făcând referire la călugării franciscani, organizatorii pelerinajului, transmite agenția maghiară de știri MTI.

Mișcarea face parte din operațiunea prin care Ungaria revendică ceangăii din Moldova ca fiind maghiari.

Romano-catolicii din câteva judeţe din Moldova sunt subiect de dispută între istoricii români şi maghiari. Pe principiul libertăţii de exprimare şi autodeterminare, în 1990 a fost acceptată înfiinţarea Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova, care militează pentru introducerea limbii maghiare în comunităţile catolice. De cealaltă parte, Asociaţia Dumitru Mărtinaş afirmă că „ceangăii sunt români incomplet maghiarizaţi“.

Comunităţile de catolici din Moldova sunt în continuare subiect de dispută între istoricii români şi maghiari. Fiecare vine cu argumente, cu propriul unghi de vedere. După secole de convieţuire în Transilvania şi dominaţie a administraţiei ungureşti, după formarea familiilor mixte şi migrarea lor la est, tema rămâne încă aprinsă. Cine sunt ceangăii? Chiar termenul de csángó, care provine din maghiară, trimite la ideea de amestecat, corcit. Ceangăii sunt întâlniţi în comunităţi distincte în special în judeţul Bacău, Neamţ, Iaşi, Vrancea şi Vaslui. Intră în aceeaşi categorie, o parte din romano-catolicii din Ţara Bârsei, judeţul Braşov.

În ziua de astăzi, în mod activ câteva asociaţii par preocupate de identitatea ceangăilor. Potrivit estimărilor, în Moldova ar trăi aproximativ 62.000 de persoane, care se identifică astfel. Cei mai mulţi dintre ei se consideră romano-catolici români, cu un trecut aparte. Asociaţia Maghiarilor Ceangăi din Moldova, denumită şi „reprezentanţa maghiarilor de la est de Carpaţi“, a fost înfiinţată în 1990 în Covasna şi are sediu şi în judeţul Bacău. Militează pentru introducerea limbii maghiare în slujbele religioase dar şi în şcoli. Mai multe comunităţi din judeţul Bacău (Pustiana, Cleja, Ghimeş Palanca, Lespezi) au clase cu predare în limba maghiară. În ultimii ani, eforturile de a modifica conştiinţa catolicilor din zona Moldovei au fost mai mici iar acţiunile asociaţiei nu au mai avut rezonanţa din trecut. Într-un răspuns din 2009, al episcopului de Iaşi, Petru Gherghel, care se regăseşte şi pe site-ul Asociaţiei, adresat lui Lazlo Tokes, se arată că romano catolicii din Moldova nu se împart, în viziunea clericilor catolici, în maghiari şi români.

József Salamon s-a născut în anul 1963, în comuna
Luizi-Călugăra din judeţul Bacău, într-o familie cu nouă copii, el
fiind cel de-al patrulea. Tatăl său, rămas văduv, trăieşte şi în
prezent în satul de lângă Bacău. Studiile şi le-a început în satul
natal, apoi le-a continuat la Târgu Secuiesc şi Alba Iulia. A fost
hirotonit de episcopul Jakab Antal, în data de 25 iunie 1989.

Şi-a început activitatea de preot la Ditrău (jud. Harghita),
după care, în perioada 1990 – 1995, a slujit la Reghin (jud.
Mureş), între 1995 – 1997, la Rodna (jud. Bistriţa-Năsăud), în
perioada 1997 – 2004, la Hodoşa şi Gălăuţaş (jud. Harghita), iar
apoi a urmat Ghimeş-Făget, unde este paroh şi în prezent.

Liturghia pelerinajului va fi prezentată de László Kerekes,
episcop auxiliar de Alba Iulia. Erik Urbán, şeful ordinului
franciscan din Transilvania, i-a rugat pe cei care vor participa la
pelerinaj să urmărească şi să respecte măsurile epidemiologice.
Pentru cei care nu pot participa în şaua dintre colinele Şumuleului
Mare şi Mic, acesta le-a sugerat să se adune în comunităţi mai
restrânse şi să urmărească transmisia live a Liturghiei, proiectată
pe ecrane, astfel încât, într-un anumit mod, să se poată bucura şi
ei de sentimentul comunitar.

Guvernul României a prelungit, luni, starea de urgenţă cu 30 de
zile, însă a relaxat anumite măsuri epidemiologice. Noile
prevederi, care intră în vigoare de joi, permit deja pelerinajele
religioase, nu doar pentru localnici, ci şi persoanelor din alte
localităţi.

Condiţiile specifice pentru participarea la pelerinajul de la
Şumuleu Ciuc nu au fost încă publicate de autorităţi.