Alegerile pentru landtagurile (parlamentele regionale) din Bavaria şi Hessa au confirmat sondajele ultimelor luni care preziceau succese electorale deosebite pentru partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Deja după publicarea primelor estimări, duminică seara, era limpede că marea cotitură spre naţionalismul radical produsă în alte ţări europene (Italia, Finlanda, Ungaria, Suedia, Slovacia, Polonia etc.) se va manifesta şi în Germania. Deşi partidele conservatoare, Uniunea Creştin-Socială, bavareză (CSU) şi Uniunea Creştin-Democrată (CDU) au luat cele mai multe voturi, ele nu dispun de majoritatea absolută pentru a forma guverne monocolore. În Bavaria, conservatorii din CSU au obţinut 37 la sută din voturi, iar CDU-ul din Hessa, 34,6 la sută. Dacă în Hessa radicalii de dreapta din AfD au fost votaţi într-o proporţie de 18,4 la sută, situîndu-se pe locul doi, în Bavaria, AfD a primit 14,6 la sută, ocupînd locul trei, după partidul Alegătorii Liberi (Freie Wähler) al populistului de dreapta, Hubert Aiwanger, transmite Radio France Internaționale.
RELATAREA RFI:
Liderul Alegătorilor Liberi (Freie Wähler), implicat într-un scandal antisemit, Hubert Aiwanger, a postat deja după publicarea primelor estimări un anunţ triumfalist pe X (fost Twitter) („Un rezultat minunat pentru partidul nostru”), cerînd astăzi patru posturi ministeriale în viitorul guvern care va fi condus de şeful creştin-socialilor, Markus Söder. Aiwanger a ocupat şi pînă acum postul de vicepremier. Scandalul antisemit în care era implicat nu i-a diminuat popularitatea. Dimpotrivă. Sondajele preziceau chiar şi o intrare a Alegătorilor Liberi în landtagul din Hessa, ceea ce nu s-a confirmat. (Acolo, ei au obţinut doar 3,5% din voturi). Îmbătat de succes, Aiwanger a prezis că partidul său naţional-populist va intra în 2025 şi în Bundestag (adică în parlamentul federal din Berlin).
Toate formaţiunile din guvernul tripartit de la Berlin, Partidul Social-Democrat (SPD), Partidul Ecologist (Bündnis 90/Die Grünen) şi Partidul Liberal (FDP) au pierdut voturi la aceste alegeri. În Bavaria, Liberalii nici măcar nu au mai trecut pragul de 5 la sută. În Hessa vor intra în parlament, pierzînd, însă, aproape 3 procente faţă de alegerile precedente (acumulînd acum exact cele 5 procente necesare).
În Bavaria, conservatorii s-au concentrat asupra combaterii ecologiştilor, încercînd să utilizeze şi formule electorale xenofobe, preluate din arsenalul AfD. Pe de altă parte, partidul creştin-social bavarez s-a transformat într-o cutie de rezonanţă a liderului federal al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) care a tot lansat împunsături verbale, ba contra refugiaţilor ucraineni, ba contra azilanţilor din alte ţări.
Reacţii de solidarizare după agresarea unor activişti ai AfD
Partidul radical de dreapta, AfD, nu şi-a ascuns marea satisfacţie după aflarea primelor rezultate, sărbătorind zgomotos succesele din cele două landuri. „Noi sîntem partidul populaţiei muncitoare, partidul familiei. Asta au demonstrat foarte limpede alegerile din Hessa şi Bavaria”, a declarat copreşedinta partidului naţionalist-autoritar, AfD, Alice Weidel într-o postare pe X, preluată din conferinţa de presă a formaţiunii din această dimineaţă. Ea a mai spus că alegerile au demonstrat că oamenii au votat în favoarea unui viitor „guvern de centru dreapta”, condus de AfD după viitoarele alegeri generale.
Simptomatic este faptul că pentru acest partid au votat de data aceasta foarte mulţi tineri între 18 şi 35 de ani, dar şi persoane care în anii trecuţi nu au participat la alegeri. Atentatul încă neelucidat asupra copreşedintelui AfD, Tino Chrupalla, înţepat cu un ac, probabil otrăvit, contramandarea unui miting electoral al copreşedintei partidului, Alice Weidel, în urma unor ameninţări, şi agresarea candidatului AfD, Andreas Jurcă, snopit în bătaie, au avut un efect de solidarizare cu acest partid naţionalist-autoritar.
Alegătorii din circumscripţia electorală bavareză, Augsburg Stadt-Ost, l-au votat pe Andreas Jurcă, născut în România, în oraşul Oţelul Roşu, într-o proporţie de 15,4 la sută, plasîndu-l pe al treilea loc, după candidatul creştin-social şi cel ecologist. La nivel de oraş, Jurcă ocupă locul patru (11,7 %), după creştin-sociali, ecologişti şi alegătorii liberi. Deocamdată încă nu au fost date publicităţii numele celor care vor ocupa un loc în viitorul Landtag din Bavaria. Oficiul electoral din München, capitala Bavariei, respectiv cel din Wiesbaden, capitala landului Hessa, vor da publicităţii comunicate oficiale privind rezultatele finale ale scrutinului, confirmînd ceea ce oricum se ştie deja şi acum.
