Home Dezvaluiri Mâna dreaptă a ultimului şef al Securităţii Iulian Vlad, dezvăluiri explozive despre...

Mâna dreaptă a ultimului şef al Securităţii Iulian Vlad, dezvăluiri explozive despre politicieni, SRI şi DNA

0

Lista înalţilor demnitari şi a funcţionarilor publici condamnaţi pentru acte de corupţie şi incompatibilităţi ori suspecţi de astfel de fapte (situaţii) cuprinde, deja, mai multe sute de nume. Peste 200 numai în actualul Parlament. În cvasitotalitatea cazurilor menţionate, persoanele aflate în conflict cu legea fac parte din categoria celor aflate sub incidenţa art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, care stipulează obligativitatea verificării prealabile sub aspectele onestităţii şi al profesionalismului, referitoare la utilizarea acestor informaţii, scrie generalul de Securitate în rezervă Aurel I Rogojan, şeful de cabinet al ultimului şef al Securităţii, Iulian Vlad, într-un text publicat de cotidianul.ro.

FRAGMENT DIN ARTICOLUL LUI AUREL I ROGOJAN:

De asemenea, candidaţii la învestirea în funcţii publice care implică acces la informaţii clasificate sunt, în temeiul prevederii legale menţionate, sunt supuşi verificărilor de securitate.

O primă concluzie care se impune este aceea că marii infractori ai României din categoria înalţilor demnitari sunt, ori au fost, deţinători de certificate pentru autorizarea accesului la informaţiile clasificate necesare îndeplinirii atribuţiilor funcţiei, din categoriile „secret de stat”, după caz „secret NATO” („secret”, „strict secret”, „strict secret de importanţă deosebită”), eliberate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS.

Eliberarea certificatelor ORNISS este, potrivit legii menţionate, a Hotărârii Guvernului României nr.535/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi a Hotărârii Guvernului României nr.353/2002 pentru aprobarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, condiţie obligatorie prealabilă pentru exerciţiul funcţiei publice, care implică crearea, accesarea ori utilizarea informaţiilor clasificate.

Certificatele ORNISS se eliberează numai după parcurgerea unei minuţioase proceduri de verificare şi avizare, sub aspectul vulnerabilităţilor (riscurilor ) de securitate pentru protecţia secretelor.

Verificările şi testele de securitate vizează, nu în ultimul rând, stabilirea predispoziţiilor, tentaţiilor, slăbiciunilor faţă de corupţie, aceasta constituind şi un risc major de periclitare a secretelor de stat. Cel mai adesea, serviciile de spionajul recurg la corupere pentru a obţine informaţiile secrete, ori a realiza alte scopuri subversive.

Persoanelor supuse verificărilor de securitate li se cere să completeze, între mai multe altele, Anexa nr. 12 al H.G. 535/2002 „Formularul financiar”. Acesta se verifică şi pe baza rezultatelor se evaluează constrângerile şi vulnerabilităţile faţă de tentaţiile la corupţie.

O a doua concluzie care se impune este aceea că, pe calea verificărilor de securitate, marii corupţi au fost garantaţi de serviciile secrete, sub aspectul onestităţii şi al vulnerabilităţilor (riscurilor) faţă de corupţie.

Şi nu numai atât! Bandiţii, care se ştiau foarte bine ce învârt, odată ce s-au văzut cu certificatele ORNISS în buzunar, şi-au râs în barbă şi s-au considerat infailibili. Serviciile nu i-au prins, i-au prins, dar nu i-au atins, i-au prins, dar „înalta raţiune de stat”…, deci pot nestingheriţi, ba chiar şi la adăpostul patalamalei ORNISS, să-şi vadă de devalizarea bugetului public.

Până la momentul 14 august 2013 nu existau excepţii de la obligativitatea sus-menţionatelor verificări de securitate. La data amintită a intrat în vigoare Legea nr.255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. Fără nicio legătură logică cu materia procedurii penale, legea protecţiei informaţiilor clasificate a fost modificată, în sensul că: Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane: a) Preşedintele României; b) prim-ministru; c) miniştri; d) deputaţi; e) senatori; f) judecători; g) procurori; h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).”

O a treia concluzie, de o maximă gravitate, care se impune şi care necesită clarificări, este aceea că, după 11 ani de la apariţia legii informaţiilor clasificate, cea mai de seamă categorie a demnitarilor şi funcţionarilor publici cu acces la cele mai importante secrete, dar şi cel mai mult expusă la corupţie (după datele statistice!) nu mai este supusă verificărilor de securitate.

Cine şi de ce a avut acest interes?

Ad

Exit mobile version