Home Actualitate MAGYAR NEMZET: Făina de insecte şi maghiarii, în meniul din România

MAGYAR NEMZET: Făina de insecte şi maghiarii, în meniul din România

0

MAGYAR NEMZET (Ungaria) – În ultimele trei decenii România a avut 25 de prim-miniştri. Un şef de guvern de la Bucureşti poate cădea în câteva secunde victimă unor reglări interne de conturi, tensiuni din coaliţie, tactici practicate de şeful statului sau tocmai aşteptărilor de la Washington transmise prin intermediul ambasadorului american. Deci motivele şi modalitatea plecărilor nu sunt întâmplătoare.

Acum România se află în faţa unei noi premiere. În cazul în care lucrurile vor evolua conform planurilor, la sfârşitul lunii mai, conform unui acord politic anterior, coaliţia guvernamentală formată din trei partide şi având o majoritate de două treimi urmează să-l schimbe pe primul ministru. Potrivit protocolului semnat în noiembrie 2021 de PSD, PNL, UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, mandatul premierului PNL (Nicolae Ciucă) durează până la 25 mai 2023, acesta fiind urmat în funcţie, până în momentul alegerilor de la sfârşitul anului 2024, de şeful de guvern al PSD. Deşi în protocolul respectiv nu s-a precizat niciun nume, liderul PSD Marcel Ciolacu se pregăteşte deja pentru această sarcină. În documentul respectiv s-a stabilit deja structura aşa-numitului guvern rotativ, de asemenea şi schimbările care vor avea loc fireşte în cadrul ministerelor.

Politica română este caracterizată în general de lipsa unei imagini a viitorului, respectiv a unor proiecte pe termen lung.

Până acum am obţinut şi din partea lui Marcel Ciolacu doar prezentarea unei dorinţe schematice privind evoluţia ulterioară a lucrurilor. Recent acesta a afirmat într-un interviu televizat că ar dori ca în noul program patriotismul economic să aibă o importanţă mai mare. A numit drept o problemă soluţionabilă faptul că România importă foarte mult, balanţa sa de schimb nu este una pozitivă, iar deficitul este de aproape patru miliarde de euro. În opinia sa statul trebuie să elaboreze, între altele, un program pentru promovarea şi susţinerea producţiei alimentare din România, respectiv pentru reducerea inflaţiei. De altfel, politicianul social-democrat a prezentat recent un proiect de lege privind interzicerea utilizării în produsele alimentare tradiţionale a făinii de insecte promovate de Bruxelles. Se pare că din contextul pregătirii sufleteşti pentru datoria de prim-ministru a făcut parte şi vizita în Săptămâna Mare a Paştilor la mănăstirea de la Muntele Athos, unde trăiesc şi în zilele noastre într-o izolare totală aproximativ 2.000 de călugări.

Programul real este aşteptat să înceapă odată cu încheierea vacanţei de vară care urmează schimbului de premieri. Înaintea viitorului an electoral special (vor avea loc patru alegeri diferite) PNL, rămas chiar şi oficial pe planul secund, va trebui să-şi facă într-un fel prezenţa, iar pentru aceasta una dintre posibilităţile de reuşită ar constitui-o obstrucţionarea PSD-ului care conduce încrezător lista de popularitate. Într-o astfel de acţiune liberalii nu mai pot conta cu certitudine pe liderul lor, preşedintele Klaus Iohannis care, deşi mai are o oarecare influenţă asupra serviciilor secrete care se pricep să facă eficient politica de la Bucureşti, se confruntă cu cea mai profundă scădere a susţinerii sale, iar datorită apropiatei sale plecări dispune de o serioasă reducere a spaţiului de manevră.

Între timp formaţiunea din opoziţie AUR înregistrează o continuă creştere a puterii sale. Există şi analişti care nu exclud în cazul partidului condus de fostul ultraş de fotbal George Simion nici chiar un rezultat de 30%. Forţa crescândă a formaţiunii AUR care recurge la acţiuni extremiste înăuntrul şi în afara legislativului, având o atitudine împotriva sistemului şi una antimaghiară, oferă un punct de sprijin tot mai multor politicieni liberali şi social-democraţi. Dacă PNL, respectiv linia a doua a PSD, intră într-o competiţie cu AUR, România se va putea confrunta şi cu un val antimaghiar nemaivăzut. Agitaţia şovinistă observată la vizita recentă la Carei a preşedintei Ungariei, Katalin Novák – când grupuri de la AUR şi alte formaţiuni naţionaliste au deranjat cu o provocare agresivă inaugurarea statuii – constituie din acest punct de vedere un avertisment, deoarece acţiunea a fost receptată fie cu un acord tacit, fie în cazul unor politicieni locali cu o satisfacţie abia ascunsă din partea celor două partide mai mari din coaliţie. Diplomaţia bucureşteană încearcă să evite atitudinea pozitivă spectaculoasă cu Ungaria, în timp ce UE pedepseşte, prevalându-se de diferite motive, politica suveranistă a guvernului ungar. În acelaşi timp participarea UDMR la coaliţia guvernamentală constituie un element important al relaţiilor bilaterale. Atâta vreme cât formaţiunea maghiară este parte a puterii de la Bucureşti, deteriorarea relaţiilor interstatale ungaro-române are şanse reduse. Un factor important îl constituie şi imaginea Ungariei din România.

Deşi în media principală se desfăşoară demonizarea premierului Viktor Orbán, în rândul unei părţi importante s-a format o imagine pozitivă a premierului ungar curajos care ia atitudine pentru naţiunea sa şi care este apreciat de mulţi ca un exemplu de urmat.

Opinia acestei pături electorale potenţiale apare în primul rând în media publică. Conducerea de la Bucureşti ţine seama şi de acest fapt când face declaraţii mult mai precaute despre guvernul ungar şi Viktor Orbán decât presa pro-guvernamentală. Dar este atentă şi la AUR-ul care se bucură de o popularitate de aproape 20%. La atitudinea extremistă a urii faţă de Ungaria manifestată şi în chestiuni diplomatice ale acestuia pot adera şi unii politicieni din partidele de la putere, evitând astfel ca această tematică să fie însuşită de partidul condus de George Simion.

După schimbul de premieri de la sfârşitul lunii mai România va trece într-o perioadă de campanie continuă care va dura un an şi jumătate, perioadă în care devine foarte adevărată şi constatarea despre vecinul de la răsărit conform căreia se poate întâmpla orice – chiar şi opusul acestuia.

Autor: István Pataky

https://magyarnemzet.hu/velemeny/2023/05/romaniai-teriteken-a-rovarliszt-es-a-magyarok

Traducerea Rador: Imola Stănescu

Ad

Exit mobile version