Rezultatele unor studii recente arată că maghiarii din Secuime sunt subreprezentaţi în instituţiile de stat subordonate guvernului, şi câştigă mai puţin decât cei de naţionalitatea română, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Cercetările efectuate de Institutul de Politici Publice din
Secuime au fost prezentate în cadrul unei conferinţe care a avut
loc la Sfântu Gheorghe, iar institutul organizator a transmis
presei un comunicat, miercuri.
Sociologul István Gergő Székely, directorul de cercetare al
institutului de politici publice, a prezentat rezultatele
preliminare ale unui studiu în timpul căruia au fost prelucrate,
prin metode statistice, declaraţiile de avere ale 5002 de persoane
care lucrează în sectorul public din judeţul Covasna şi care ocupă
funcţii pentru care există obligativitatea publicării acestor
declaraţii.
Potrivit datelor, în judeţul Covasna, unde 75% dintre locuitori
sunt maghiari, persoanele de etnie maghiară sunt semnificativ
subreprezentaţi în toate tipurile de instituţii deconcentrate. În
conducerea unităţilor care aparţin de Ministerul Apărării, prezenţa
lor este infimă, în organele aparţinând Ministerului de Interne
proporţia lor este de 10%, iar la oficiul prefecturii, de 15-20%.
În schimb, în primăriile conduse mai ales de aleşi maghiari şi în
instituţiile de învăţământ, proporţiile etnice ale populaţiei sunt,
în mare măsură, reflectate, iar în instituţiile subordonate
consiliilor judeţene creionându-se o uşoară suprareprezentare a
maghiarilor.
Rezultatele studiului au arătat un avantaj clar al românilor şi
în ceea ce priveşte veniturile. “În cadrul cercetării, am format
mai multe niveluri de venit, în raport cu salariul mediu. (…) În
nivelurile superioare de venit se poate observa că românii
predomină în mod clar”, se arată în comunicat, citându-l de
director. István Gergő Székely a adăugat: faptul că nivelul de
îndatorare al românilor este semnificativ mai mare, are legătură,
probabil, tot cu veniturile. Analiza a arătat, de asemenea, că
autovehiculele românilor care lucrează în sectorul public sunt, în
medie, cu doi ani mai noi decât cele ale maghiarilor. Maghiarii se
află într-o situaţie ceva mai bună doar în privinţa bunurilor
imobile, în special în privinţa terenurilor.
Zsombor Csata, asociat ştiinţific al Institutul de Cercetare al
Minorităţilor din cadrul Academiei Ungare de Ştiinţe (MTA),
profesor al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) a studiat la Târgu
Mureş situaţia elitei administrative pe baza declaraţiilor de avere.
Acesta a constatat că în timp ce maghiarii reprezintă 45% din
populaţia oraşului, în conducerea instituţiilor aparţinând
sectorului public, proporţia maghiarilor este mai mică de 20%.
“Şansele ca un maghiar din Târgu Mureş să ajungă într-o poziţie în
care să aibă obligativitatea declarării averii sale sunt de
două-trei ori mai mici decât cele ale unui român”, a punctat
cercetătorul.
Proporţia maghiarilor este foarte mică în rândul angajaţilor
Ministerului de Interne, în unităţile de apărare, în instituţiile
de justiţie. Este mai mare în instituţiile subordonate consiliilor
locale şi judeţene, în instituţiile Ministerului Mediului,
Sănătăţii şi Educaţiei; dar nu se apropie nici aici de proporţia
din rândul populaţiei. Cercetarea a arătat, de asemenea, că
maghiarii ocupă funcţii de conducere cu precădere în acele
structuri unde salariile medii sunt mai mici: în serviciile
sociale, în instituţiile culturale, în educaţie. Acest lucru
explică şi dezavantajul salarial de 15% pe care îl au directorii şi
funcţionarii maghiari în comparaţie cu românii.
Zsombor Csata a făcut referire şi la cercetări anterioare şi a
declarat că poziţiile sociale ale maghiarilor transilvăneni se
înrăutăţesc constant, iar acest lucru se reflectă şi în venituri.
Legislaţia românească privind declaraţiile de avere este una dintre
cele mai stricte din UE, a mai menţionat acesta. Publicarea
acestora este obligatorie, iar conţinutul lor oferă un fundament
bun pentru verificarea unor ipoteze ştiinţifice şi a analizării
unor chestiuni de politici publice.
