Cele un milion de semnături necesare pentru iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale s-a adunat şi pe internet. Potrivit datelor disponibile pe pagina de internet a acţiunii, până la miezul nopţii de joi, când a expirat termenul-limită, iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale a fost semnată, pe internet, de 1 008 966 de persoane, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Semnătura cu numărul un milion a sosit în ultima oră de
dinainte de termenul-limită. Iniţiatorii au cunoştinţe despre 220
000 de semnături adunate pe suport de hârtie, iar în plus, mii de
coli cu semnături se mai pot afla în posesia unor persoane care au
colectat semnături, dar care nu au fost adunate, încă, din cauza
situaţiei epidemiei de coronavirus şi a restricţiilor de circulaţie
aferente.
Cifrele arată că prima condiţie impusă de către UE, adunarea a
peste un milion de semnături, a fost îndeplinită. Cu toate acestea,
criteriul distribuţiei pe ţări a semnăturilor nu a fost îndeplinit
încă. Potrivit datelor publicate pe pagina colectării online a
semnăturilor, în loc de şapte ţări, pragul necesar a fost depăşit
doar în Ungaria, România şi Slovacia. În ceea ce priveşte
semnăturile online, în Ungaria au fost adunate peste 786 000, în
România, peste 169 000, iar în Slovacia, aproape 29 000. În Suedia
s-a atins un procent de 23% din pragul de 15 000, în Austria, 17%
din 13 500, în Germania, 14% din 72 000, iar în Irlanda, 9% din
8250.
Vineri dimineaţă, Balázs Izsák, preşedintele Consiliului
Naţional Secuiesc (CNS), care a pornit iniţiativa, a declarat
pentru agenţia ungară de presă MTI, că atingerea obiectivului
propus a reuşit în urma unui efort uriaş. Peste jumătate dintre
semnăturile online au fost adunate în ultimele cinci zile. În
opinia sa, în perioada aceasta s-a întâmplat o minune, care va
trebui explicată de sociologi şi cercetători. A mai adăugat că
succesul a fost ajutat în mare măsură de faptul că celebrităţi ale
societăţii maghiare, persoane publice maghiare, politicieni ai
partidelor guvernamentale şi politicieni ai opoziţiei, deopotrivă,
au promovat iniţiativa şi au îndemnat oamenii să îl semneze, iar
mass-media publică maghiară a mediatizat această promovare.
Potrivit lui Balázs Izsák, reacţia maghiarilor la declaraţiile
şefului statului român, Klaus Iohannis, considerate a fi unele
anti-maghiare, au avut un efect mai redus asupra succesului
colectării de semnături. În opinia sa, “cauzele bune pot fi
recunoscute şi în urma faptului că în cazul acestora, obiectivul
este atins şi cu ajutorul celor care încearcă să pună beţe în
roate”. De la înfiinţarea CNS încoace, au observat că de fiecare
dată când cineva a încercat să le pună beţe în roate, în realitate
a avut un aport la succesul cauzei, a specificat preşedintele
consiliului. El personal a crezut cu fermitate, mereu, că cele un
milion de semnături se vor aduna, chiar şi atunci când cifrele nu
dădeau prea multe motive de optimism, a spus preşedintele CNS.
Balázs Izsák a spus că autorităţile fiecărei ţări vor verifica
atât semnăturile online, cât şi cele colectate pe suport de hârtie.
În opinia sa, deşi semnăturile pe suport de hârtie sunt, deseori,
invalidate din cauze formale, în cazul semnăturilor online,
identificarea unor erori este mai puţin probabilă, întrucât acestea
au fost, deja, filtrate şi de către sistem.
Preşedintele CNS a mai relatat că au solicitat prelungirea
termenului-limită pentru colectarea de semnături, motivând că
epidemia de coronavirus şi restricţiile de circulaţie impuse au
împiedicat desfăşurarea acţiuni. A mai adăugat că, zilele trecute,
Comisia Europeană i-a informat, prin telefon, că este conştientă de
dificultăţile apărute şi că la jumătatea lunii mai ar putea să fie
anunţată o prelungire a termenului. “Noi ne pregătim să repornim
colectarea semnăturilor în luna iunie sau iulie, atunci când
restricţiile de circulaţie vor înceta. Nu ştim cu cât se va
prelungi termenul”, a declarat Izsák.
La întrebarea MTI, preşedintele CNS a spus că, deşi nu a fost
luată încă o decizie cu privire la cele patru ţări în care vor
încerca să atingă pragul necesar, el sugerează ca în afara
Croaţiei, a Sloveniei şi a Austriei să mai fie vizate ţările
baltice. În opinia sa, pragul este mai uşor de îndeplinit în ţările
mai mici.
Scopul iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile
naţionale este acela de a determina Comisia Europeană ca în cadrul
politicii sale de coeziune să acorde o atenţie deosebită acelor
regiuni, care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin
particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi
lingvistice. Anterior, preşedintele CNS, care a pornit iniţiativa
cetăţenească, a spus că, printre altele, aceasta îşi propune să
împiedice ca fondurile de coeziune ale UE să fie utilizate de către
state în politica de asimilare.
În iulie 2013, Comisia Europeană a considerat că reglementarea
propusă nu face parte din sfera de competenţă a UE şi, prin urmare,
nu a înregistrat iniţiativa. Preşedintele CNS, Balázs Izsák şi
însărcinatul pentru relaţii externe al CNS, Attila Dabis, au
contestat hotărârea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, de la
Luxemburg. În cadrul procesului, Ungaria s-a alăturat
iniţiatorilor, iar România, Slovacia şi Grecia s-au alăturat
pârâţilor. Sentinţa primei instanţe de judecată, pronunţată în
2016, a fost în favoarea CE, însă în urma recursului, la data de 7
martie 2019, curtea de la Luxemburg a anulat hotărârea CE care
refuza înregistrarea iniţiativei, iar la începutul lunii mai, CE a
anunţat înregistrarea iniţiativei.
