Jean-Luc Martinez, fostul șef al prestigiosului muzeu parizian, Luvru, a fost pus sub acuzare pentru complicitate la escrocherie în bandă organizată, mai exact pentru că ar fi implicat în trafic de anctichități. El se află sub control judiciar într-o anchetă deschisă pentru trafic de antichități din Orientul Mijlociu și Apropiat. Ancheta este derulată de Parchetul din Paris prin intermediul Oficiului de luptă împotriva traficului de bunuri culturale dar și organisme specializate în crima organizată. Ultimele detalii arată că este posibil ca banii rezultați din traficul operelor de artă să fi ajutat la finanțarea terorismului, în state instabile politic ori aflate în conflict armat –în Siria ori în Irak, transmite Radio France Internaționale.
RELATAREA RFI:
În centrul dosarului se află o piatră funerară cu inscripții hieroglifice, pe numele faraonului Tutankhamon precum și zeci de antichități achiziționate de muzeul Luvru din Abu Dhabi și de celebrul Met din New York (The Metropolitan Museum of Art).
Problema este că aceste obiecte sunt de origine ilegală, mai exact ar fi fost sustrase din țări aflate în centrul primăverii arabe – țări din Orientul Apropiat și din cel Mijlociu.
Vorbim așadar de muzee renumite.
Există mecanise prin care se poate evita achiziționarea unor opere ilicite? Explică la microfonul RFI arheologul Vincent Michel – unul dintre cei mai angajați francezi în lupta contra traficului de obiecte de artă:
„În fiecare muzeu există un întreg sistem, extrem de riguros, de verificare a achizițiilor. Lupta împotriva traficului de bunuri culturale este la fel de difícilă ca și lupta dusă împotriva rețelelor de stupefiante, de arme ori de spălare de capitaluri. Si în acest sector putem vorbi de crimă organizată. În spatele unei antichități se poate afla o infracțiune. Astfel că trebuie să intrăm în povestea reală a fiecărui obiect, să aflăm exact parcursul lui, proveniența lui. Iar eu fac un apel la toți ce implicați, de la poliție și până la Ministerul Culturii să pună la dispoziție mijloacele pentru a putea lupta împotriva traficului de bunuri culturale”.
Este posibil ca cei doi ani de pandemie să își fi spus cuvântul chiar și în acest sector. Toți ochii au fost îndreptați spre criza sanitară și s-au făcut mai puține controale. Numărul infracțiunilor a crescut considerabil în sectorul cultural, explică Vincent Michel: „Da, distrugerea patrimoniului, jaful unor situri arheologice, traficul ilicit de bunuri culturale – sunt rezultatul unor vremuri de criză. Indiferent că vorbim de o criză economică, politică ori sanitară. Este un comerț foarte rentabil care va alimenta o economie subterană foarte importantă. Iar în perioada de criză sanitară, cu siguranță că diverse situri au fost mai puțin securizate. În plus, factorul agravant este că tot mai multe persoane s-au regăsit în sărăcie. De fapt, pandemia nu a inventat traficul și nici jaful ci a accentuat factorul agravant”.
Pe de o parte este problema originii acestor obiecte de artă iar pe de altă parte este chestiunea utilizării banilor proveniți din acest trafic ilegal. În acest caz, banii ar fi fost utilizați pentru a finanța crima organizată și terorismul – este unul dintre aspectele anchetate de Parchetul din Paris. Apoi, se pune și problema jafului în sine, unele obiecte sunt deteriorate ori distruse în momentul furtului.
Vincent Michel: „Din acest motiv un arheolog studiază această meserie, pentru a învăța cum să se comporte cu astfel de obiecte. Nimic nu se improvizează. Deoarece, ulterior, se poate spune povestea unui obiect. Dar, traficanții decontextualizează obiectul. Îl sustrag și îl dețin doar pentru valoarea lui pe piață. E dramatic deoarece sunt foarte mulți bani în joc dar și o atingere adusă patrimoniului și, la fel de bine, istoriei în sine. Cum am putea să pretindem că vrem să spunem o poveste dacă nu avem obiectul în cauză?! Nu putem. Așadar este o atingere iremediabilă”.
