Protocolul încheiat în 2009 între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) este în afara Constituţiei şi legii, avertizează Centrul de Resurse Juridice, care a făcut parte din rețeaua Soros și care în ultimele săptămâni s-a poziționat împotriva șefei DNA după ce anterior a susținut-o.
„În ciuda celor declarate de către cele două instituţii semnatare, protocolul adaugă ori încalcă legislaţia în vigoare la momentul emiterii lui. Încalcă, mai cu seamă, Constituţia României, principiul separării puterilor în stat, independenţa justiţiei, noţiunea de democraţie dar şi dreptul la un proces echitabil”, scrie, pe Facebook, Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice.
Directorul Centrului de Resurse Juridice transmite că, de fapt, SRI este organ de cercetare penală, în ciuda interdicţiei existente încă din anul 1992, prin participarea la echipe mixte care fac planuri de acţiune.
„Mai mult, parchetele au obligaţia de a comunica în mod operativ, în cel mult 60 de zile modul de valorificare a informaţiilor sau sesizărilor primite de la Serviciu. Răzbate, din conţinutul Protocolului, o pozitie de inferioritate a parchetelor faţă de SRI, lucru excesiv chiar şi pentru perioada comunistă. Nelegală, este, de asemenea, lărgirea compenţelor SRI pentru orice fel de infracţiuni grave. Este puţin probabil ca aceste competenţe să fi fost largite de SRI cu de la sine putere, ci mai degrabă prin hotarâri CSAT (aflate, de altfel, în preambul) nepublice. Chiar aşa fiind, CSAT nu este organ legiuitor, deci nu putea adăuga la lege”, mai scrie Georgiana Iorgulescu.
În ceea ce priveşte punerea în executare a mandatelor de interceptare, Codul de procedură penală de la acel moment prevedea la art.91²: “Procurorul procedează personal la interceptările şi înregistrările prevăzute în art.91¹ sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de către organul de cercetare penală”, adică de poliţist.
Iorgulescu explică că, pe scurt, situaţia din 2009 era mai grea din perspectiva Codului de Procedură Penală decât în noul Cod de Procedură Penală, unde s-a avut grijă „să se însăileze ceea ce ulterior a fost declarat necostituţional, respectiv «alte organe specializate ale statului». Această sintagmă nu exista în anul 2009″.
Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice mai avertizează că, deşi SRI are monopol asupra interceptărilor, fiind desemnat astfel tot printr-o hotărâre CSAT, nepublică, care adaugă la lege, şi bugete extrem de mari, cheltuielile impuse de activităţile Serviciului pentru documentarea cauzelor sunt incluse la cheltuieli judiciare.
„In fine, este absolut stupefiantă lecturarea acestui Protocol. Ne arată că suntem prizonierii trecutului, iar, dacă ne uităm la reacţia publică, pare că ne şi place acest lucru. Întrebările legate de Protocoalele încheiate de către SRI cu diverse instituţii ale statului, diversele decizii CSAT nepublice, rolul şi locul serviciilor de informaţii, pe de o parte, şi instrucţia penală, pe de altă parte, trebuie să fie un subiect amplu de dezbatere într-o societate (una normală)”, concluzionează Georgiana Iorgulescu.
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, pe site, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, documentul având 18 pagini. În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani. Protocolul dintre Parchetul general şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior, şi prim-adjunctul Florian Coldea.
