Camera Deputaţilor a votat recent Legea interzicerii fumatului în locurile publice. Dacă iniţial la Senat exista o portiţă pentru amenajarea speciale pentru fumători în baruri şi resutaurante, prin abrogarea art 3, paragraful3, practic restaurantele şi barurile nu mai au niciun temei legal de a organiza spaţii speciale.
România nu era „codașa Europei” în legiferarea fumatului în spațiile publice. România era printre statele membre ale UE cu cea mai avansată legislație în domeniul controlului tutunului, începând de la fabricarea produsului în sine și încheind cu publicitatea la tutun și – în cazul de față – fumatul în spațiile publice.
“România a devenit mai catolică decât Papa”, spune un reprezentant al unui ONG de apărare a libertăţilor cetăţeneşti. Pe internet s-a lansat o furibundă acţiune de masă împotriva legii.
Legile drastice nu au scăzut procentul fumătorilor
Nu exista legislație obligatorie europeană pe acest subiect (Regulament, Directiva, Decizie). Conform Recomandării Consiliului European, de a proteja cetățenii de expunerea la fumul de țigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicție totală, de exemplu în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricții rezonabile, cum ar fi, de exemplu: Germania, Austria, Cehia, Estonia, Polonia sau România. În ciuda existenței unui cadru legislativ clar și echitabil, implementarea deficitară a acestuia și lipsa unor măsuri ferme de control al implementării și al aplicării sancțiunilor duc la propuneri extreme.
Industria tutunului, al doilea mare contributor la bugetul de stat
Întreaga industrie a tutunului a plătit, prin accize, TVA, impozite etc) 2,72 mld de Euro la bugetul de stat, fiind a doua după cea a carburanţilor. Mai mult, a reuşit exporturi de 718 mil de Euro, cu 35% mai mult decât în anul anterior, 2013.
Pierderi mari pentru baruri şi restaurante
Statele membre UE care au implementat interzicerea totală a fumatului în restaurante, au înregistrat o scădere dramatică a industriei ospitalității. De exemplu, cercetarea efectuată de CR Consulting pentru Save Our Pubs And Clubs, campania desfășurată în Marea Britanie, a relevat că mai mult de 700 pub-uri au fost închise în Londra după introducerea interdicției, iar la nivel național au fost închise 4.800 pub-uri. Potrivit HORA, în noiembrie 2012, sectorul hotelier din Bulgaria a protestat împotriva interzicerii totale a fumatului, măsură introdusă în iulie 2012. După șase luni de la introducerea interdicției, cifra de afaceri a înregistrat o scădere de 70% și numeroase unități HoReCa au dat faliment. HORA susține libertatea dreptului de a alege prin adoptarea modelelor din țări precum Germania sau Austria, în care operatorilor și consumatorilor li se dă dreptul de a opta între unități de fumători sau nefumători. Confederația Generală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Grecia (GGCSME), a declarat că interzicerea fumatului în Grecia a adus o scădere a veniturilor de cca. 30%, ca urmare a crizei economice și reducerea veniturilor disponibile consumatorilor. În special de la punerea în aplicare a interdicției fumatului, această reducere a veniturilor tinde să aibă dimensiuni explozive. GGCSME a solicitat Guvernului să acorde o perioadă de tranziție, în caz contrar interzicerea totală fumatului va duce multe companii la falimentul și pierderea unui număr important de locuri de muncă.Exemplele altor țãri aratã cã interzicerea fumatului în spaþiile publice nu are consecinþe directe asupra incidenþei fumatului. În Spania, Grecia sau Bulgaria fumatul în spaþiile publice este interzis, dar prevalența fumatului este mai mare decât în România (peste media europeanã). De precizat cã studiul GATS realizat de Ministerul Sãnãtãții și publicat pe site-ul ministerului aratã cã prevalența fumatului este de 26,7%, sub media europeanã de 28%. Sunt țãri UE unde prevalența este peste media europeanã (ex. Austria, Germania, Polonia, Ungaria, Spania, Grecia). Nu atât industria tutunului, cât mai degrabã sectorul HoReCa ar fi cel afectat. Reprezentanții HoReCa din Bulgaria susțin cã interdicția a adus pierderi statului, sectorului HoReCa și pieței muncii (114 milioane de euro și pierderea a 30.000 de locuri de muncã)”.
Mai multe ONG-uri au anunţat că vor depune la CNCD o plângere împotriva legii pe care o consideră discriminatorie.
