La Sighișoara se păstrează singurele vecinătăți urbane încă active din țară

Primarul din Sighișoara, Ioan-Iulian Sîrbu, a afirmat, într-o reuniune organizată în cadrul Proiectului ‘Restory – Recuperarea pentru viitor a poveștilor din trecut: o abordare sinergică a moștenirii textuale și orale a comunităților mici’, primul proiect de tip ‘Cercetare și Inovare’ în privința moștenirii culturale câștigat de către Universitatea Babeș-Bolyai, în care municipiul este beneficiar, că în această zonă încă se păstrează active singurele vecinătăți urbane din țară.

‘În perioada 7-9 noiembrie 2025, Primăria Municipiului Sighișoara, împreună cu Muzeul de Istorie Sighișoara, au organizat atelierul inedit ‘Comunitate, solidaritate, perseverență. Ipostaze istorice ale antreprenoriatului în Transilvania’, în cadrul proiectului Restory. Este prima întâlnire de acest tip la Sighișoara la care au participat profesori universitari, cercetători și muzeografi. Discuțiile au făcut legătura și cu școala de meserii (școala duală), au adus în prim-plan breslele tradiționale din zona noastră, iar spre final am descoperit cum, la Sighișoara, se păstrează singurele vecinătăți urbane încă active din țară. În curând vom publica rezultatele cercetării, bazate pe interviurile luate sighișorenilor, povești care surprind spiritul adevărat al orașului nostru’, a arătat primarul municipiului Sighișoara, Ioan-Iulian Sîrbu, într-un comunicat de presă.

Pe parcursul celor trei zile, se menționează în comunicatul de presă, au fost dezbătute o serie de subiecte de interes, precum meșteșugurile în slujba comunității, ocazie cu care Daniela Marcu Istrate (de la Academia Română, Institutul de Arheologie ‘Vasile Pârvan’) și Ioan Fedor Pascu (Municipiul Sighișoara) au prezentat un studiu despre două lespezi tombale inedite din patrimoniul arheologic al Bisericii din Deal de la Sighișoara.

Au mai fost prezentate teme despre breslele din Transilvania medievală și premodernă (Júlia Derzsi – Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Academia Română), documentele de breaslă păstrate la Serviciul Județean Maramureș al Arhivelor Naționale (Kálmán-Zsolt Sütő (Colegiul Național Kölcsey Ferenc, Satu Mare), dar și despre asociațile profesionale ale pietrarilor transilvăneni din secolul al XVI-lea (Mihaela Sanda Salontai – Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca, Academia Română).

S-a mai vorbit despre marca de olar de pe fundul unui vas descoperit la Sighișoara, la ruinele Turnului Țesătorilor (Adrian Nicolae Șovrea – Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu), breslele sighișorene și apărarea orașului în zorii epocii moderne, cu referire la un capac pentru groapa de cereale a breslei țesătorilor (Nicolae Teșculă – Muzeul de Istorie din Sighișoara) și despre bresle și meșteșuguri în Sighișoara medievală. (Ștefania Ghișa și Alexandru Ștefan – Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca).

În timpul conferinței a fost analizat rolul și funcționarea uniunilor breslelor în Transilvania medievală târzie și modernă timpurie (Csaba Izsán (Societatea Muzeului Ardelean, Cluj-Napoca), convergențele social-matrimoniale în peisajul antreprenorial sighișorean (Livia Potop și Maria Franc – Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca), cum sunt reprezentate breslele sibiene în colecțiile Muzeului Național Brukenthal’ (Raluca Maria Frâncu – Muzeul Național Brukenthal, Sibiu) și meserii și meșteșuguri sighișorene (Lavinia Costea, Ionela Bogdan și Călin Olariu – Institutul de Istorie Orală, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca) și sursele arhivistice din arhivele din România (Enikő Rüsz-Fogarasi, Universitatea Babeș-Bolyai);