spot_img
3.3 C
București
luni, decembrie 23, 2024
AcasăActualitateLa București tăcere. Președintele Parlamentului maghiar: Politicienii ucraineni trebuie să ştie că...

La București tăcere. Președintele Parlamentului maghiar: Politicienii ucraineni trebuie să ştie că întreaga naţiune maghiară este solidară cu maghiarii din Ucraina Subcarpatică, iar statul maghiar nu va ceda niciunei presiuni şi nu va renunţa la protejarea intereselor maghiarilor de acolo

-

Politicienii ucraineni trebuie să ştie că întreaga naţiune maghiară este solidară cu maghiarii din Ucraina Subcarpatică, iar statul maghiar nu va ceda niciunei presiuni şi nu va renunţa la protejarea intereselor maghiarilor de acolo, toate cauzele maghiare fiind importante pentru Ungaria, indiferent că este vorba de maghiarii de peste graniţe sau de maghiarii din patria-mamă, a declarat preşedintele Parlamentului Ungariei, László Kövér, vineri, la Budapesta.

- Reclama -

În discursul susţinut în cadrul Forumului Reprezentanţilor Aleşi ai Maghiarilor din Bazinul Carpatic (KMKF), preşedintele parlamentului a subliniat că există o singură naţiune maghiară unitară şi o singură cauză maghiară unitară.

- Advertisement -

László Kövér a subliniat că pentru Ungaria, problema maghiarilor din Ucraina Subcarpatică nu reprezintă doar o problemă a minorităţilor, ci o problemă existenţială în cel mai strâns sens al cuvântului.

Şi asta întrucât dacă identitatea comunităţilor naţionale care trăiesc în minoritatea numerică poate fi eliminată, atunci în acelaşi mod poate fi eliminată şi identitatea naţională a majorităţii numerice. Iar dacă identitatea naţiunilor – care sunt comunităţi ce reprezintă factori constitutivi ai statului – se pierde, atunci statele naţionale îşi pierd dreptul principal la existenţă, îşi pierd calitatea de reprezentanţi ai binelui public şi al interesului public, iar ordinea europeană dezvoltată treptat în urma Păcii de la Westfalia îşi va pierde, de asemenea, temelia, a explicat preşedintele parlamentului maghiar.

- Advertisement -

László Kövér a spus că dacă toate acestea se vor întâmpla, mai întâi va putea avea loc o destabilizare politică europeană generală, mai apoi, o anarhie socială europeană generală, iar în final, odată cu promisiunea stabilirii ordinii, se va ajunge la o dictatură imperială europeană care va ignora toate valorile naţionale şi care în locul intereselor naţionale va deservi interesele private supranaţionale, la început golind de sens toate democraţiile, iar apoi ignorându-le în mod deschis.

Preşedintele Parlamentului de la Budapesta a amintit că războiul dintre Rusia şi Ucraina, care a izbucnit la 24 februarie 2022, nu a început cu primul foc tras de ruşi, ci a început atunci când unii politicieni ruşi de frunte au pus sub semnul întrebării independenţa naţiunii ucrainene, s-au îndoit de existenţa limbii şi culturii ucrainene independente, şi au negat, prin urmare, dreptul statului ucrainean de a exista, exprimând în mod deschis faptul că lumea care pretinde a fi ucraineană trebuie rusificată.

În acelaşi timp, László Kövér a pus întrebarea: ce se întâmplă atunci când victima însuşi pune la îndoială realitatea etnică a altora, încercând să o restrângă şi să o elimine pe aceasta?

Momentul în care statul ucrainean a început să acţioneze în mod ofensiv împotriva propriilor sale minorităţi naţionale nu a avut loc în 24 februarie 2022, ci în 2015. Ea pune la îndoială dreptul comunităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul său la identitatea lor, la limba lor maternă şi la cultura lor, dorind, practic, să îi ucrainizeze prin intermediul legislaţiei, apelând adesea şi la intimidări realizate cu ajutorul serviciilor secrete, a subliniat politicianul maghiar.

Dacă din 2015 încoace, statul ucrainean poate profita de poziţia sa de putere şi poate, astfel, condamna comunitatea naţională maghiară, poloneză sau românească din Ucraina la desfiinţare sau asimilare, punându-le la îndoială dreptul de a exista – deşi toate trăiesc în această patrie de o mie de ani sau de secole întregi – ce va putea împiedica în viitor pe cineva să profite de poziţia sa de putere şi să pună la îndoială dreptul de a exista al statului maghiar, polonez sau român, şi să încerce, astfel, să le desfiinţeze? – a mai întrebat László Kövér.

Potrivit politicianului maghiar, tot ceea ce se întâmplă în prezent în Ucraina demonstrează că politica de exclusivitate etnică sau de dominaţie etnică nu face un stat mai puternic sau mai stabil, ci mai vulnerabil şi mai instabil.

Kövér a vorbit şi despre faptul că după încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, arhitectura politicilor europene de securitate nu poate fi reconstruită fără o soluţionare echitabilă a problemei drepturilor naţionale. În absenţa acestui lucru, orice nou concept de securitate europeană va fi construită pe o bază instabilă, a explicat oficialul ungar.

Pentru fundamentarea noii politici europene de securitate, propunerea celor din Ungaria care se ocupă de politicile naţionale este cea pe care KMKF a formulat-o în 2020, şi care a fost confirmată şi de către Parlamentul Ungariei: dreptul la identitatea naţională să devină parte a drepturilor universale ale omului, iar atât cei care trăiesc în majoritate numerică, precum şi cei care trăiesc în minoritate numerică să aibă dreptul de a-şi păstra limba maternă şi cultura, respectiv sentimentul de “acasă” în locurile lor natale, pe care să le transmită şi descendenţilor lor, a arătat László Kövér.

Politicianul a vorbit şi despre faptul că toţi cei care doresc şi consideră că este important să îşi păstreze statele naţionale ar trebui să renunţe la accepţiunea de state europene naţionale de secol XIX şi XX care se bazează pe exclusivitate sau dominaţie etnică. Dacă există viitor, în Europa acest viitor aparţine statelor naţionale europene care sunt capabile să acţioneze şi să ducă politici echitabile faţă de toate comunităţile etnice care trăiesc sub autoritatea lor, respectiv care sunt capabile să îşi armonizeze eforturile de a-şi afirma şi de a-şi proteja interesele.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img