Nici Banca Națională a României și nici guvernul nu au încă date sau calcule despre cât de mare ar putea fi impactul extinderii epidemiei de coronavirus asupra economiei și asupra standardului de viață al românilor, transmite Radio Europa Liberă.
RELATAREA RADIO EUROPA LIBERĂ:
Consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a Românie, Adrian Vasilescu, este de părere că deocamdată singura soluție ar fi stoparea extinderii virusului chinezesc, „mai ales că în România nu e încă epidemie”: „nu putem știi ce efecte se vor resimți, fiindcă dacă se îmbolnăvește cineva într-o secție a unei fabrici, urmează închiderea secției respective”, iar fluxul de producție se „întrerupe”.
Vasilescu știe că deja „statele încep să calculeze cât timp pot rezista în condiții de coronavirus: un an, doi?”. Specialiștii români vor face și ei astfel de ecuații complicate în viitorul apropiat.
Reprezentantul BNR evită să spună dacă România se află printre statele care urmează să intre în recesiune, dar reia o formula consacrată a lui Theodor Stoloajan, din perioada în care era prim-ministru (1991-1992): „economia funcționează și în timp de război”. Spre deosebire de Vasilescu, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, vorbește despre „un impact semnificativ” al virsului chinezesc asupra economiei. Printre cei mai afectați, susține profesorul Dăianu, ar fi transportatorii, care alături de românii care trimit periodic bani din străinătate, contribuie „în mod serios” la diminuarea deficitului de cont curent.
Transportul rutier a fost în 2019 cel mai mare contributor la exportul de servicii al României, cu un total de 6,12 miliarde euro. Astăzi, însă, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România, care a cerut compensații executivului, a anunțat că transportul rutier internaţional de mărfuri făcut de firmele româneşti pe relaţia cu Italia s-a redus, în medie, cu 15%, ca urmare a epidemiei de coronavirus, în timp ce în cazul transportului de persoane scăderea este de până la 100%.
Pe de altă parte, cei în jur de 3,5 milioane de români stabiliți în străinătate au trimis în țară în jur de 3 miliarde de euro. Din perspectiva lui Daniel Dăianu, atât sumele transportatorilor, cât și remitențele vor avea de suferit și prin urmare deficitul de cont curent s-ar putea dezechilibra. Pierderile vor fi mari și greu de controlat, mai ales dacă se impun restricții de circulație.
În aceste condiții nici nu se mai pune problema creșterii pensiilor cu 40%, cum promiseseră liberalii, încercând să respecte proiectul PSD. Practic, surse din apropierea executivului susțin că guvernul nu știe exact ce măsuri economice să ia pentru a atenua criza, căci abia se dezmeticește și nu pare convins să iasă din „logica anticipatelor”.
Pe de altă parte, nici companiile private nu sunt pregătite să facă față extinderii coronavirusului în România. Peste 70% dintre cele 300 de firme care au răspuns chestionarului companiei de consultanță Frames la comanda FACTORY 4.0 conference se așteaptă la consecințe economice negative, de la probleme de aprovizionare la creșteri de prețuri și blocaj financiar.
Tot 70% dintre companiile românești nu au o strategie de risc pentru situații precum epidemia de coronavirus, iar Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii îi solicită guvernului o acțiune rapidă a instituțiilor statului pentru a evita o criză economică.
