Potrivit discursurilor rostite de invitaţii care au participat la sărbătoarea de duminică, de la Miercurea Ciuc, a împlinirii a 20 de ani de când au fost puse bazele Universităţii Sapientia din Transilvania, înfiinţarea acestei instituţii reprezintă una dintre cele mai semnificative evenimente maghiare a celor 31 de ani care au trecut de la căderea comunismului, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Rectorul Márton Tonk a amintit că în euforia schimbării din
1989 a regimului şi în valul de optimism de atunci, maghiarii din
Transilvania au sperat că vor putea relansa universitatea de stat
independentă pe care o pierduseră în 1959. După un deceniu întreg
de lupte şi în urma unei lipse totale de voinţă politică românească
de a înfiinţa o universitate maghiară, maghiarii şi-au dat seama că
“dacă nu există o universitate de stat independentă, să existe
măcar o reţea universitară privată, dar totuşi independentă”. În
urmă cu 20 de ani, aşa a început povestea Universităţii Sapientia,
înfiinţată sub supravegherea unei fundaţii fondate de bisericile
istorice maghiare din Transilvania, din fonduri asigurate de statul
maghiar. Astăzi, în diferitele clasamente universitare, Sapientia
face parte dintre cele mai bune 20 de universităţi din România, iar
unele dintre specializările sale care sunt considerate a fi cele
mai bune din ţară.
În discursul pe care l-a rostit, Béla Kató, episcopul Eparhiei
Reformate a Ardealului, preşedintele consiliului de administraţie
al Fundaţiei Sapientia, a declarat că fondatorii universităţii fac,
şi ei, parte dintre cei care în ultimii aproape 500 de ani au tot
luptat pentru învăţământul superior maghiar din Transilvania. Din
1581 încoace – când principele transilvănean István Báthori a
înfiinţat o universitate iezuită la Cluj-Napoca – au avut loc
nenumărate încercări de a înfiinţa o universitate, a reiterat
episcopul. Pe măsură ce trecea timpul, maghiarii şi-au tot exprimat
dorinţa de a avea parte de învăţământ superior în limba maternă, un
lucru fără de care nu se poate trăi o viaţă deplină în
Transilvania, însă instituţiile de învăţământ înfiinţate nu au fost
unele durabile.
Care este un blestem mai mare asupra omului: atunci când crede
că are totul, că poate face orice şi nu îi lipseşte nimic sau
atunci când crede că nu este capabil de nimic, că nu are noroc, că
este slab şi vulnerabil? – a întrebat episcopul Béla Kató. Dacă
ceva lipseşte, trebuie solicitat, a răspuns. Dar pentru ca o
solicitare să aibă succes, trebuie să crezi, trebuie să ştii şi
trebuie să realizezi multe. Universitatea Sapientia există pentru
că maghiarii din Transilvania nu s-au putut obişnui cu ideea de a
nu avea o universitate a lor.
Árpád János Potápi, secretarul ungar de stat responsabil pentru
politicile naţionale, a spus că instituţia reprezintă “pilonul
principal al creării de valori”.
“Lupta nu a fost zadarnică; prin competitivitatea şi calitatea
de care a dat dovadă, Universitatea Sapientia a devenit importantă
în spaţiul educaţional românesc, dar şi în cel din Bazinul
Carpatic, obţinând respectul care i se cuvine, proporţional cu
amploarea eforturilor sale”, a declarat secretarul de stat.
Toate realizările personale sunt parte a realizărilor naţiunii,
iar în urma înfiinţării universităţii se poate constata că
maghiarii pot crea calitate, Universitatea Sapientia fiind un
exemplu foarte bun în acest sens.
“Vorbim despre o universitate maghiară, cu studenţi maghiari,
care la nivel internaţional livrează calitate maghiară”, a spus
Potápi.
Potrivit lui Hunor Kelemen, vicepremierul României şi
preşedintele UDMR, înfiinţarea Universităţii Sapientia este una
dintre cele mai îndrăzneţe iniţiative ale maghiarilor din
Transilvania, din ultimele decenii. Comunitatea maghiară din
Transilvania are nevoie de intelectuali care să ofere îndrumare,
iar universitatea maghiară poate pregăti astfel de oameni, a
declarat politicianul maghiar.
În opinia sa, este important că maghiarii din Transilvania au
reuşit să lase la o parte disputele şi au reuşit să se pună de
acord cu privire la obiective strategice mari. Iar în drumul către
succes, sprijinul şi susţinerea Guvernului Ungariei au fost
esenţiale pentru comunitatea maghiară din Transilvania, a spus.
Hunor Kelemen a menţionat că, de câteva luni încoace, în
programul Guvernului României a fost inclusă posibilitatea ca şi
universităţile private să poată primi sprijin bugetar.
Universitatea Sapientia a dovedit că livrează calitate, astfel
că ar trebui să fie eligibilă şi pentru resursele bugetare ale
României, a spus.
În cadrul ceremoniei, episcopul Béla Kató a binecuvântat
clădirea pe care Universitatea Sapientia o are la Miercurea Ciuc şi
care a fost complet renovată.
