În unanimitate, judecătorii Curții Constituționale a României au decis că Anamaria Trancă, judecătoare a Curții de Apel din București, a încercat să se substituie chiar Curții Constituționale și a forțat legea fundamentală când a sesizat neconstituționalitatea OUG 13 a Guvernului Grindeanu, scrie România Liberă.
Anamaria Trancă a devenit o vedetă națională după ce, împreună cu judecătorul George Dorel Matei, a decis condamnarea Marianei Rarinca, în 2015, la trei ani de închisoare cu suspendare. Aceasta din urmă fusese acuzată de către Livia Stanciu, șefa Înaltei Curți la acea vreme, de șantaj, dar achitată.
Pe 1 februarie a.c., Ordonanța de Urgență a Guvernului 13 (menită să salveze de la urmărire penală și condamnare politicieni acuzați de abuz în serviciu și nu numai) a fost publicată în „Monitorul Oficial“. Actul guvernamental a dus la proteste masive de stradă și, în cele din urmă, a fost abrogat prin OUG 14. La numai două zile de la publicarea în „Monitorul Oficial“ a OUG 13, pe 3 februarie a.c., ordonanța a fost contestată la CCR de către judecătoarea Anamaria Trancă de la Curtea de Apel București. Deși, în fond, multe dintre observațiile judecătoarei Trancă erau valabile, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceasta a fost respinsă ca „inadmisibilă“ pe 7 martie a.c. de către CCR. Trei luni mai târziu, pe 8 iunie a.c., a fost publicată și motivarea deciziei în „Monitorul Oficial“.
Trancă, care judeca un dosar de abuz în serviciu la Curtea de Apel București, a decis să sesizeze CCR nu la cererea celor judecați, cum e procedural corect, ci din voință personală.
Dar o observație a CCR a fost chiar mai gravă – Trancă s-a plasat ea însăși în afara legii fundamentale: „instanța judecătorească nu avea îndrituirea de a ridica, din oficiu, o excepție de neconstituționalitate cu privire la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 (…), folosindu-se de o eventuală aplicare a unui text de lege care nu a făcut parte niciodată din fondul activ al legislației (…) și care nu are cum să aibă, așadar, legătură cu soluționarea unei cauze penale aflate în curs de desfășurare.
Practic, instanța judecătorească s-a plasat în afara sferei normative a art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție și a încercat să acrediteze teza unui control preventiv de constituționalitate înainte de intrarea în vigoare a unui act normativ de reglementare primară, aspect specific însă controlului a priori de constituționalitate prevăzut de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție“.
Judecătoarea Anamaria Trancă riscă să fie cercetată de Inspecția Judiciară pentru abatere disciplinară. Conform Legii 303 din 2004, articolul 99, litera s, abatere disciplinară poate fi considerată și „utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat“. În cazul Trancă ar fi vorba, evident, de „motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat“.
