Home Actualitate Judecătoarea Adriana Stoicescu: Priviri tâmpe și hăhăituri alcoolizate ne însoțesc de pe...

Judecătoarea Adriana Stoicescu: Priviri tâmpe și hăhăituri alcoolizate ne însoțesc de pe ecranele TV, intruchipând “bucuria sărbătorilor de iarnă”

0

de Adriana Stoicescu, judecător, Tribunalul Timiș

Gonim disperati dupa caltabosi si carnati..Trebuie facute tone de sarmale si cozonaci, musai pufosi, ca altfel nu vine Mosul…

Cadourile sunt multe si inutile, menite sa arate propria bunastare, nu iubirea pentru cel daruit..V-ati intrebat vreodata, in timp ce stati cu orele in trafic, mergand spre un munte aglomerat si duduind de manele….. ce Isi doreste de fapt El? Ca doar e ziua Lui.E ziua Lui si e ultimul care conteaza.

Am transformat bucuria de acum 2000 si ceva de ani intr-un chiolhan gretos, ornat cu triferment si finalizat apoteotic cu vizite la UPU. Priviri tampe si hahaituri alcoolizate ne insotesc de pe ecranele TV, intruchipand “bucuria sarbatorilor de iarna”.Tot mai putini calcam pragul ieslei, ocupati cu clubul frumos ornat, bucurosi sa ne mai imbatam/drogam strasnic, ca doar sunt zile libere, ce naiba…

In fiecare an Il astept si ma intreb ce I-as putea oferi? Slava Domnului, nu are nevoie de manusi. Si nici de o cana personalizata cu inscriptii banale, progresiste….

In mod paradoxal, singurul cadou pe care cred ca I L-as putea oferi azi este o clipa de sinceritate.Mi-as putea da jos masca fericita si I-as putea spune tot.I-as pune in palme sufletul si I-as incredinta neputinta.I-as da Lui intrebarile fara raspuns pentru a le putea gasi El un rost.I-as arata greselile mele si le-as recunoaste, sperand sa le transforme El in picaturi de bine.

M-as privi si m-as vedea asa cum sunt, cum m-a creat si poate as incepe sa inteleg de ce ma iubeste, totusi, atat.Si apoi ne-am aseza si am povesti, Tata rabdator si un copil rebel, atat de putin credincios.Apoi as adormi linistita ca totul va fi bine.Iar El ar pleca incet, dorind parca sa mai stea nitel si s-ar refugia la prietena Lui, babuta din catunul uitat, care sta la povesti cu el de cand lumea.Care Il cunoaste si Il intelege atat de bine…L-ar imbia cu o cana cu lapte si o felie de pita cu unt si miere si I-ar povesti ce mai face vacuta si ametita de pisica.Apoi S-ar intoarce la El acasa, multumit de cadoul primit: o clipa de sinceritate a unui copil singuratic, ce nu–si intelege rostul…. Fericiti cei intrebati ce si doresc de ziua de nastere….

Craciun fericit!

Ad

Exit mobile version