de Adriana Stoicescu, judecător
Dragă Domnule Președinte,
Dragă Domnule Premier demis,
Pentru că sunt o ființă generoasă (dacă m-ați cunoaște, sigur v-aș fi simpatică) îmi permit să vă fac o sugestie, menită să ne scoată pe toți la liman, din situația ușor maronie în care, desigur, eu și colegii mei juzi am adus țara.
Noaptea, ca hoții (pentru procedură și detalii știți cui să vă adresați) dați o ordonanță de urgență cu articol unic:
PE TERITORIUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRILE JUDECĂTOREȘTI NU SUNT OBLIGATORII.
Prima consecință? Politicieni fericiți și bobor satisfăcut.
Apoi, creditorii cu furci și topoare vor merge să își recupereze banii de la debitori.
Hoții vor sta liniștiți în jacuzzi, numărându-și banii obținuți prin muncă cinstită.
Foștii soți își vor răpi copiii pentru ca apoi să le măcelerească mamele care se gândesc să protesteze.
Criminalii vor refuza politicos cazarea în pușcării, luând drumul vestului, știut fiind că sunt proeuropeni convinși.
Doar hoțomanii fără casă se vor duce de bună voie la cazare și trei mese pe zi.
Și uite așa, veți rezolva problema penitenciarelor supra încărcate și a cauzelor pierdute la CEDO pentru că nu îi mângâiem, cu blândețe, pe creștet pe infractori.
Ați scăpat de discuțiile interminabile despre încărcătura de dosare, schemele incomplete de judecători.
Nu va mai fi nevoie de normare, salarii și nici pensii pentru că nu veți mai avea judecători.
Unul sau doi roboței pe instanță, care să facă și curățenie, că nu au incompatibilități, iar în weekend să ofere servicii de epilat definitiv și baleiaj în salonul de la parterul instanței.
Puterea judecătorească va dispărea, spre fericirea colegilor dumneavoastră.
Țara își va pierde statutul de democrație, că un scaun cu 2 picioare încă nu s-a inventat.
Se va mărgini să existe ca un teren viran în mijlocul căruia există o mlaștină stingheră, populată de euglene, maxim de fericite că au distrus judecătorii.
Va fi redenumită anexă a coloniei Europa, sursa de căpșunari și spălătorese de dosuri de bogătași.
Și atât.
Căci, dragă domnule Președinte, dragă domnule Premier, cum să numești altfel o țară în care bucata de ziar folosită pe post de hârtie igienică în closetul din fundul curții e mai importantă decât o hotărâre judecătorească?
Și pentru asta, trebuie să vă mulțumim Dumneavoastră.
Cu plecăciune,
Un oarecare judecător.
