Ingrid Mocanu a formulat, joi 1 februarie 2018, cerere de stramutare a dosarului in care a fost trimisa in judecata si care este solutinat de judecatoarea Anamaria Tranca de la Curtea de Apel Bucuresti. In cererea depusa la ICCJ, avocata Mocanu acuza existenta unei suspiciuni rezonabile ca impartialitatea judecatoarei Tranca este afectata, in conditiile in care aceasta nu ar fi ezitat sa isi exprime public optiunile politice si adeziunea la ideile miscarii #rezist. Anamaria Tranca a fost documentata cat se poate de serios de Ingrid Mocanu, aceasta devoaland ca jucecatoarea are manifestari care contravin statutului magistratilor si incalca obligatia de abtinere la expirmarea opiniilor politice, scrie Lumea Justiției.
Concret, Ingrid Mocanu a prezentat la ICCJ activitatea pe care Anamaria Tranca o are pe Facebook, din care s-ar vedea limpede ca judecatoarea ar avea opinii politice bine conturate, apreciind postarile in care sunt ironizate partidele de la putere, PSD si ALDE, precum si liderii acestora:
“Astfel, la data de 14.01.2018, analizand activitatea de pe reteaua de socializare Facebook am constatat urmatoarele:
(…)
Din activitatea de pe Facebook a doamnei judecator Anamaria Tranca rezulta ca aceasta are o opinie politica bine conturata, dand Like-uri unor postari care se refera la ironizarea partidelor de la putere (PSD+ALDE) si a liderilor politici ai acestor partide, atat cei anteriori, cat si cei prezenti (Victor Ponta, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu).
Aceste postari se refera la caracterul de ‘penali’ ai acestor lideri politici si la opiniile politice ale acestora, in sensul ca se impune o modificare legislativa in materie, fiind judecatorul care s-a autosesizat din oficiu si a ridicat exceptia de neconstitutionalitate cu privire la OUG 13/2017, folosind rationamente pur politice. De asemenea, aceste Like-uri se refera si la activitatea unor posturi TV considerate de cei care sunt anti-partide de la putere a fi posturi TV ale ‘penalilor’ de la PSD-ALDE (Antena 3 si Romania TV).
De asemenea, aceleasi opinii de agreere (Like) este exprimata si cu privire la postarile care criticau OUG 13/2017 (ordonanta cu privire la care doamna judecator Tranca Anamaria a si sesizat Curtea Constitutionala pentru motive de oportunitate, sesizare respinsa ca inadmisibila, fiind prematur formulata)”.
Mai mult, Ingrid Mocanu sustine ca aceeasi Anamaria Tranca a apreciat o postare de pe Facebook ce se referea la un alt dosar ANRP, similar cu cel pe care trebuie sa il solutioneze: “In timp ce era investita cu solutionarea dosarului in care eu fusesem trimisa in judecata (ANRP 2) dadea Like unei postari in care se preciza ca intr-un alt dosar ANRP (ANRP 4) niste cetateni erau suspectati de fapte similare cu cele din cauza cu care era investita (in realitate, in acel dosar, ce continea fapte identice – supraevaluari, cu cele din cauza cu care ea era investita si care ma priveste pe mine, a fost restituita DEFINITIV cauza la procurori, de catre Instanta Suprema, apreciindu-se definitiv ca nu este descrisa nicio fapta penala prin acel Rechizitoriu). Or, aprecierea pentru cele scrise in acel articol denota faptul ca judecatorul avea deja o opinie formata in privinta existentei vinovatiei si a faptelor din dosarele ANRP (cu unul dintre ele fiind deja investita, cunoscand astfel ce contine un astfel de dosar)”. Totodata, avocata Ingrid Mocanu arata ca judecatoarea Anamaria Tranca apreciaza si postarile batjocoritoare la adresa fostului sef al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, pe care chiar ea la condamnat la o pedeapsa aberanta de 15 ani de inchisoare.
Si pentru ca tabloul sa fie complet, Ingrid Mocanu a prezentat la Inalta Curte capturi cu activitatea pe care Anamaria Tranca ar fi avut-o pe Facebook. Se remarca aprecierile pe care judecatoarea de la Curtea de Apel Bucuresti le are la adresa postarilor si articolelor injurioase la adresa PSD, a unor oameni politici precum Liviu Dragnea, Calin Popescu Tariceanu, Gabriel Oprea sau Dan Sova, dar si la adresa unor televiziuni unde chiar Ingrid Mocanu este invitata frecvent:
“Astfel, de pe acest cont doamna Anamaria Tranca da Like-uri unor postari cu urmatoarele titluri:
Avem un Parlament de toata jena
Televiziune de cacat – despre postul de televiziune Antena 3
#Rezist
Dementii din PSD – cu privire la intentia PSD de a organiza contramanifestatii
Parlamentul penalilor, Guvernul penalilor si Alta gaura, acelasi viol – cu referire la OUG 13 si OUG 14
Nicusor Constantinescu, asteptat la DNA inca din 2013? Institutia a prevazut atunci largirea usii – cu referire la aspectul fizic al persoanei
Ioan Oltean e acuzat ca ar fi luat o spaga de 600.000 euro intr-o biserica. Asta-i dovada clara ca uneori Dumnezeu iti si da, iti si baga in traista
Tovarasul Dragnea, secretar general al CC al PSD, Tovarasii membri ai CC al PSD au aplaudat minute in sir, Propasirea inaltelor idealuri social-democrate
Dragnea e un agramat penal
The Romanian PM is MUIE #Pointa, not Puie #Monta
Mai avea PSD-ul ceva de furat
Un bou consecvent – cu referire la Mugur Ciuvica
Dobitocul acesta a grait din nou, prostovanul de Tariceanu – ambele cu referire la Tariceanu
Sova risca sa piarda titlul de cel mai idiot ministru ever – cu referire la activitatea ministrului Dan Sova
Intelegeti ce sleahta penala a fost USL-ul?
Ce prost e Gabi Oprea
Muie Dragnea, Jos PSD, Jos Guvernul
Liberte, Egalite, Muie PSD
Manipulari pregatite de RTV si Antena 3”.
Trecand peste limbajul si obscenitatea postarilor de pe Facebook pe care, potrivit lui Ingrid Mocanu, judecatoarea le apreciaza, situatia este una extrem de grava. Este inadmisibil ca un magistrat sa aiba asemenea manifestari, mai ales ca Facebook este un spatiu public, iar aprecierea prin butonul Like arata ca persoana in cauza este de acord sau se bucura de continutul postarii in cauza. Evident, Inspectia Judiciara ar trebui sa se sesizeze de urgenta, iar singura solutie care s-ar impune a fi luata de CSM in acest caz este, in opinia noastra, excluderea din magistratura a judecatoarei Anamaria Tranca.
Foarte important: Ingrid Mocanu a precizat ca Anamaria Tranca ar fi recunoscut ca ii apartin contul de Facebook si aprecierile la postarile de mai sus, acest aspect regasindu-se intr-un referat al Curtii de Apel Bucuresti.
Prezentam fragmente din cererea de stramutare formulata de Ingrid Mocanu, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:
“Toate aceste postari sunt apreciate de doamna judecator ca fiind pe placul domniei sale, motiv pentru care le apreciaza cu ‘LIKE’.
Or, o asemenea maniera de manifestare publica a opiniilor este una care contravine Statutului judecatorului, care trebuie sa se abtina a exprima opinii publice, politice, sa pastreze obligatia de rezerva, de natura a prezerva obligatia de impartialitate si independenta ce trebuie sa guverneze activitatea judecatorului, de respectare a juramintelor exprimate, de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale, de a se supune numai Constitutiei si legilor tarii. Comportamentul sau nu se poate perverti in sustinerea unor deziderate sociale straine activitatii de judecata cu sustinerea de slogane de genul: ‘asanare morala’, ‘lupta anticoruptie’, jos ‘penalii’ PSD – ALDE, ”jos Guvernul”, etc.
Impartasirea acestor opinii public este de natura a afecta increderea cetatenilor in justitie, fiind imposibil de crezut ca un cetatean ce este judecat de un astfel de judecator va avea asigurat dreptul la un proces echitabil, iar exprimarea publica (reteaua de socializare fiind publica) a acestor opinii darama esafodul increderii in justitie pe care trebuie sa se bizuie orice Stat democratic. Mai mult, numirile in functie a membrilor judecati in cauza dedusa judecatii in acel dosar au fost numiti toti de Calin Popescu Tariceanu, cel despre care doamna Anamaria Tranca apreciaza ca ar fi ‘dobitoc’ si ‘prostovan’, prin like– ul dat articolului care face acest gen de catalogare.
Asadar, daca intr-o societate framantata de atat de multe contradictii, un judecator, investit cu autoritatea publica de a asigura un echilibru social, de a judeca in mod corect si numai potrivit legii cauzele cu care este investita, devine partizan si militant impotriva unor partide politice si pro-lupta anticoruptie (ceea ce nu este apanajul unui judecator de scaun), acest aspect fiind de natura a-mi afecta dreptul la un proces echitabil.
Astfel, daca un cetatean de rand sau chiar un procuror (care nu face parte din puterea judecatoreasca, fiind subordonat ierarhic unor procurori cu functie de conducere numiti de oameni politici) are o libertate de actiune mai larga (opinia din Rechizitoriu putand sa fie una pur subiectiva si sa aiba drept fundament comandamente de ordin moral, etic) si o libertate de expresie mai vasta, un judecator, care face parte din PUTEREA JUDECATOREASCA, care infaptuieste justitia nu poate avea aceasta libertate.
A exprima opinii politice si a fi de acord, prin Like – uri, cu un limbaj extrem de agresiv, vulgar, indreptat impotriva unei parti a presei si a clasei politice reprezinta forme de afectare a prestigiului justitiei, care afecteaza grav dreptul cetatenilor de a fi judecati de un judecator impartial si independent, fara a fi influentat de opinii publice exprimate in spatiul public.
Mai mult, in timp ce era investita cu solutionarea dosarului in care eu fusesem trimisa in judecata (ANRP 2) dadea Like unei postari in care se preciza ca intr-un alt dosar ANRP (ANRP 4) niste cetateni erau suspectati de fapte similare cu cele din cauza cu care era investita (in realitate, in acel dosar, ce continea fapte identice – supraevaluari, cu cele din cauza cu care ea era investita si care ma priveste pe mine, a fost restituita DEFINITIV cauza la procurori, de catre Instanta Suprema, apreciindu-se definitiv ca nu este descrisa nicio fapta penala prin acel Rechizitoriu). Or, aprecierea pentru cele scrise in acel articol denota faptul ca judecatorul avea deja o opinie formata in privinta existentei vinovatiei si a faptelor din dosarele ANRP (cu unul dintre ele fiind deja investita, cunoscand astfel ce contine un astfel de dosar).
Or, este evident ca acest tip de manifestare publica este unul nepermis de legislatia care reglementeaza activitatea si statutul judecatorului.
Avand in vedere ca dosarele ANRP sunt un foileton la nivelul DNA, pana in prezent sunt deja 7 dosare in care acuzatiile de abuz in serviciu sunt identice (niste juristi sau alte categorii de profesionisti, nu evaluatori, nu au stiut ca niste rapoarte de evaluare nu ar fi corecte si au imbogatit pe nedrept niste cetateni pe care nu i-au vazut niciodata, de coniventa tacita cu niste evaluatori desemnati aleatoriu, pe care, de asemenea, nu i-au vazut in viata lor). Aceste dosare sunt identice (difera sumele din rapoarte si numele beneficiarilor, la fel de necunoscute tuturor) si judecatorul cauzei a pus in discutie chiar din oficiu schimbarea incadrarii juridice cu privire la caracterul de infractiune continuata a acelor presupuse infractiuni de care sunt acuzata astfel ca solutia pronuntata in cauza este vitala pentru soarta celorlalte dosare ANRP aflate pe rol sau in curs de urmarire penala.
Astfel, desi nu exista vreo norma (primara ori secundara) care sa fi fost incalcata de mine si, desi expertiza efectuata in cauza nu a stabilit vreun prejudiciu, judecatorul cauzei va pronunta probabil o solutie de condamnare, fara nici un element constitutiv al faptei si fara prejudiciu, avand in vedere viziunea despre viata pe care o are aceasta: vede rolul judecatorului ca fiind unul purificator, razbunator, de asanare morala a societatii (iar cei ce au acceptat sa aplice anumite legi, cum ar fi cele de despagubire, au probabil, in viziunea sa, probleme de moralitate), scopuri pentru care are si ‘parteneriate’ cu procurorii DNA, cu unii fiind si prietena pe facebook. Acest lucru este dublat de faptul ca in cauza a dispus si masuri preventive, astfel ca este extrem de dificil sa dispuna achitarea.
In cauza au fost formulate nenumarate cereri de recuzare (aproximativ 10 astfel de cereri), dar judecatorul investit cu solutionarea lor este acelasi, cel imediat urmator, care ar trebui sa si retina dosarul spre judecare daca ar admite cererea, ceea ce conduce la o imposibilitate de a solutiona cererile de recuzare altfel decat prin respingere (iar acestea nu sunt prevazute cu nicio cale de atac). La nivelul Curtii de Apel Bucuresti au existat situatii in care admiterea unor asemenea cereri au condus la conflicte personale intre judecatori (este binecunoscut cazul Risantea Gagescu – Dorel Matei), unde admiterea unor asemenea cereri a atras furia judecatorului a carui recuzare a fost admisa si a culminat cu o cercetare disciplinara pentru judecatorul ce a admis o asemenea cerere (in cauza Rarinca).
Or, este evident ca, la nivelul Curtii de Apel Bucuresti nu exista premisele judecarii cu impartialitate a cauzei deoarece judecatorul Anamaria Tranca nu va putea fi inlaturat de la judecarea cauzei, din motive subiective (judecatorul urmator se afla in relatii de prietenie cu cel recuzat) astfel ca nu se va putea admite o asemenea cerere la nivelul Curtii de Apel Bucuresti. De altfel, niciun judecator al Curtii de Apel Bucuresti (sau in orice caz, extrem de putini) nu doreste sa primeasca spre solutionare un dosar atat de ‘delicat’, in care domnul Horia Georgescu, seful ANI, a fost arestat la cateva saptamani dupa ce seful Statului proaspat ales, a fost declarat compatibil, dupa ce acesta avusese de suferit din cauza dosarului de incompatibilitate intocmit pentru acesta. Or, acest dosar, pe langa faptul ca nu continea acuzatii tipice de abuz in serviciu (motiv pentru care un dosar similar a fost restituit definitiv de Inalta Curte) nu are nici macar un prejudiciu, astfel cum s-a stabilit in urma expertizei administrate in cauza.
Exista in acest mod premisele judecarii partinitoare a cauzei si dispunerii unor condamnari nedrepte si lipsite de suport legal si probatoriu, determinate de opiniile de ‘justitiar’ impartasite public, a judecatorului cauzei, persoanele implicate fiind lipsite astfel de un prim grad de jurisdictie (fond), ceea ce reprezinta o grava afectare a dreptului la un proces echitabil.
Faptul ca facebook este spatiu public rezulta si din imprejurarea ca, in litigiul Bobby Bland, Daniel Ray Carter, jr., David W. Dixon, Robert W. McCoy, John C. Sandhofer, and Debra H. Woodward vs. B.J. Roberts (cazul 4:11-cv-00045-RAJ-TEM, United States District Court for the Eastern District of Virginia), compania Facebook, Inc. a formulat Amicus Curiae prin care a declarat, cu referire chiar la butonul de ‘Like’, ca aceasta optiune virtuala este ‘echivalentul de secol XXI al pancartei de susţinere pe care odata ne-o puteam arbora in curte.’
In acelasi litigiu, American Civil Liberties Union (ACLU) a afirmat ca ‘Atunci cand dai Like unui candidat politic pe Facebook, presupune o exprimare atat verbala, cat si simbolica. Apasarea acestui buton ii anunta pe ceilalti ca utilizatorul sustine, este de acord cu sau se bucura de continutul pe care l-a placut in reteaua sociala’”.
Iata capturile cu aprecierile date pe Facebook de Anamaria Tranca, pe care Ingrid Mocanu le-a depus la ICCJ:
