Jocurile SIE în Casa Regală

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)

Cînd l-a anunțat pe Gabriel Vlase drept propunere pentru șefia SIE, la jumătatea lunii iunie, președintele Iohannis a mărturisit public că a făcut-o după o analiză lungă și atentă. Plauzibil, dacă ne gîndim că SIE a stat un an și jumătate fără șef. La rîndul lui, Dragnea se miră că s-a tergiversat așa mult cu propunerea, semn că jocurile era făcute mai din timp. Avem motive temeinice să credem, deci, că Vlase știa deja că va fi șef la SIE atunci cînd, cu o lună înaintea numirii, a elaborat în grabă un proiect de lege cel puțin ciudat, care azi a depășit primul hop parlamentar.

E vorba de legea privind înfiinţarea instituţiei pentru promovarea valorilor naţionale “Regele MIHAI I”, inițiată de Gabriel Vlase de unul singur și susținută ulterior prin semnăturile mai multor colegi din PSD și ALDE, care azi a trecut tacit de Camera Deputaților.

Propunerea legislativă poate fi numit pe drept cuvînt extrem de controversată, nu doar din cauza modului în care s-a născut, a statutului inițiatorului ei ori pentru că prevederile i-au au fost hăcuite zdravăn de Consiliul Legislativ, de Guvern, de Comisia Juridică, ci și din cauza unor consecințe extrem de importante pe care ar urma să le aibă.

Modul în care s-a născut e controversat pentru că, reamintim, a existat o propunere care a făcut multe valuri, inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, prin care Casă Regală devenea un apendice straniu al statului republican, propunere care a sfîrșit prin a fi retrasă de inițiatori după ce isterizase pînă și – sau mai ales – monarhiștii.

Abia ieșită din schemă legea Dragnea-Tăriceanu, hop, sare din tufiș legea Vlase. Cu certitudinea  numirii la SIE în buzunar, deputatului PSD îi ardea, pe ultima sută de metri, de omagierea Regelui Mihai.

Care lege are tot Casa Regală în vizor, dar într-o formă cu totul aparte față de cealaltă lege.

Astfel, actualul director al SIE propune înființarea instituției pentru promovarea valorilor naționale ,,Regele MIHAI I”, organizată ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar. Sediul ar urma să fie Palatul Elisabeta.

Cu ce s-ar ocupa noua instituție?

Cu activități în vederea ”promovării tradițiilor, obiceiurilor și simbolurilor naționale, a persoanelor și realizărilor de valoare din domeniul știintific, cultural, educațional, sportiv și economic; promovării unor evenimente cu semnificație istorică și a unor programe de dezvoltare pe termen mediu și lung; dezvoltării socio-culturale, sportive și educaționale pe plan local, regional, național și internațional; promovării, cu avizul MAE, a imaginii României, investițiilor și turismului, artei, științei, educației și a monumentelor istorice față de personalități, investitori și instituții din străinătate”.

Instituția ar urma să organizeze studii și cercetări în țară și străinătate, reuniuni internaționale, vizite și evenimente în țară și peste hotare șamd.

Pentru toate aceste cheltuieli, statul român ar urma să-i vireze anual, prin bugetul Senatului, suma de 860.000 de euro. Instituția ar urma să fie condusă de un director, propus de Custodele Coroanei și votat de cele două camere ale Parlamentului, și care ar beneficia de serviciile a 20 de angajați.

La data întrării în vigoare a legi, Palatul Elisabeta ar urma să se transmită din administrarea RAPPS în cea a instituției ”Regele Mihai”.

De aici, două concluzii mari și late par să se desprindă.

Prima este aceea că există undeva, în anumite sfere ale statului român, un puternic interes ca familia regală să primească bani grei de la buget, într-o formă sau alta și să se țină Casa Regală în viață, pe cît se poate, fie și ”pe aparate”.

A doua, că eșecul primei legi de acest gen – făcută mai mult ca sigur în numele acelorași interese oculte – a condus la o repoziționare a sforarilor, în sensul că s-a revenit cu o formă care presupune și anumite sacrificii din partea familiei Duda-Margareta.

Mai exact, odată ce palatul Elisabeta devine sediu de instituție cu acte în regulă, alimentată direct de la bugetul statului, el nu mai are cum să rămînă locuință de protocol pentru urmașii Regelui. Oricum, moartea fostului suveran anihila acest privilegiu, dar principesa spera că legea Casei Regale pritocită de PSD și ALDE să găsească o formulă magică.

Legea în cauză, însă, nu a prins, iar acum vine o lovitură grea pentru Duda și Margareta, care vor trebui să-și caute alt domiciliu, chiar dacă vor avea acces, pe mai departe în palat.

Important de menționat, la momentul elaborării legii, Casa Regală a anunțat public că cei 21 de oameni din schema instituției nu vor proveni din rîndurile familiei regale.

Totuși, dincolo de pierderi, cuplul domnesc se poate consola cu statutul de tutori ai noii instituții, care ar putea avea destule beneficii de pe urma ei.

Sigur că războiul nu s-a terminat: proiectul de lege a fost forfecat zdravăn, cum spuneam, de instituții grele precum Consiliul Legislativ, Comisia Juridică ori de Guvernul României, care au cerut modificări majore.

S-au ridicat obiecții ample, spre exemplu, față de finanțarea în sumă fixă de la buget, ori față de prevederea că directorul instituției este numit și revocat din funcție de către Parlament, la propunerea Custodelui Coroanei României, ceea ce contravine prevederilor constituționale.

Mai exact, membrii Casei Regale își moștenesc privilegiile prin naștere, ”Or, conferirea dreptului de a exercita prerogative de putere publică unor persoane pe criteriul legăturii de rudenie sau de afinitate, contravine prevederilor art.4 alin.(2) i art.16 alin.(1) din Constituție, care consacră principiul egalității în drepturi a cetățenilor” arată Consiliul Legislativ.

Nici măcar statutul, per ansamblu, al acestei instituții nu e clar Consiliului, adică dacă ea se încadreaza în categoria autorităților administrative autonome ori guvernamentale.

Nici guvernul nu e mai blînd, în poziția oficială, arătînd că activitatea instituției se suprapune peste cele ale ICR, Academiei Române, Ministerul Educației, al Culturii șamd, schimbarea destinației palatului Elisabeta produce confuzii legislative, alocarea banilor de la buget e insuficient argumentată și reglementată și nici măcar adresa Palatului nu a fost trecută corect. Și multe alte observații similare, care, deocamdată, sunt nule, dat fiind că legea a trecut fix în forma lui Vlase.

Una peste alta, se vede că, după eșecul fostei legi, s-a pritocit în mare grabă una nouă, mult diferită ca formă, dar cu același motiv, în fapt: conservarea cu orice preț a unui statut special pe care l-au avut anumiți membri ai Casei Regale în ultimele două decenii, de pe vremea cînd Radu Duda, suspectat de legături cu fosta Securitate și făcut colonel al armatei la apelul bocancilor, devenea bugetar de lux al statului român și trimis să bată mapamondul în misiuni costisitoare cu rezultate rămase permanent neclare.
Cum neclar a fost, spre exemplu, și rolul său în afacerea fregatelor vândute de compania britanică BAE Systems Ministerului Apărării pentru suma de 116 milione de lire sterline, Duda avînd anumite întîlniri cu cei de la BAE Systems, în calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare și Dezvoltare Durabilă și de patron al Camerei de Comerț Romîno-Britanice.

Iar faptul că inițiatorul unic al legii e fostul șef al Comisiei SIE și actualul șef al serviciului nu face, desigur, decît să sporească și mai mult bănuielile că povestea are un substrat ceva mai special decît și-ar dori monarhiștii onești.