Istoric austriac, nervos pe România și români: Curentul naționalist ortodox este foarte puternic în România. Ar trebui sărbătoriți acei oameni care, după 1989, nu s-au angajat pe drumul naţionalismului izolaţionist și al specificității româneşti

„Curentul naționalist ortodox este foarte puternic în România. Mi-aș dori să fie altfel“, afirmă Oliver Jens Schmitt, istoric și membru al Academiei Austriece de Științe, pentru Punctul de Fierbere.

„România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie“ este titlul cărții pe care Oliver Jens Schmitt a lansat-o în 2018. Un eseu în care autorul apreciază că, la peste 100 de ani de la crearea României, „ar trebui sărbătoriți acei oameni care, după 1989, în ciuda statului, dincolo de acest stat, dar apoi şi în importante instituţii ale acestui stat, nu s-au angajat pe drumul naţionalismului izolaţionist și al specificității româneşti, ci pe drumul unei normalităţi europene.“

Acest curent naționalist ortodox este foarte puternic. Mi-aș dori ca situa­ția să fie diferită. În momentul de față, însă, Biserica – și nu vorbesc despre cler în întregime, ci de felul în care este reprezentată oficial –, nu poate fi considerată, din păcate, un factor constructiv în crearea unei Românii mai democratice, liberale și deschise. Există chiar și riscul ca BOR să se orienteze spre Răsărit, spre Moscova; politica de vizite oficiale ale patriarhilor între Moscova și București este un semn în această direcție, susține Schmitt.

Oliver Jens Schmitt este profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena. Născut în Elveţia, la Basel, în 1973, a studiat bizantinistică, neoelenistică şi istorie est-europeană în oraşul natal, precum şi la Viena, Berlin şi München. Domeniile sale de interes şi cercetare cuprind fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societăţile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX-lea, societatea şi politica în Imperiul Otoman târziu, evoluţiile socio-culturale în spaţiul balcanic albanez, istoria imperiului maritim al Veneţiei şi istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu. Din 2017, este preşedintele Secţiei filozofic-istorice a Academiei Austriece de Ştiinţe. În 2016, a publicat o biografie a lui Corneliu Zelea Codreanu, apărută în limba română la Editura Humanitas, este prezentarea făcută de site-ul căruia i-a acordat interviu.