Statul Islamic are încă o activitate globală, în ciuda colapsului Califatului din Siria și Irak. Este o idee care apare în mai multe publicații occidentale, transmite RFI.
După cum apreciază The Atlantic, amploarea atacurilor din Sri Lanka reflectă pericolul continuu din partea mișcărilor extremiste, fie Statul Islamic, al-Qaeda, sau diferite ramuri ale lor.
Ofensiva asupra Al-Qaeda în Afganistan, începută în 2001, și moartea lui Osama bin Laden, un deceniu mai târziu, nu au eliminat organizația.
Astăzi grupul are sucursale active în Peninsula Arabică și Africa de Nord și controlează o provincie strategică siriană la granița cu Turcia.
În ultimii doi ani, Statul Islamic a pierdut vaste teritorii în Siria și Irak, dar are încă opt sucursale oficiale și peste douăzeci de rețele care desfășoară în mod regulat operațiuni teroriste și insurgente în Africa, Asia, Europa și Orientul Mijlociu, în conformitate cu Strategia națională a SUA pentru combaterea terorismului.
Însă Sri Lanka este, în anumite privințe, o țintă curioasă pentru Statul Islamic. Țările din Asia de Sud, cum ar fi India, Pakistan și Bangladesh, nu au fost niciodată membri ai coaliției anti-Stat Islamic, care a inclus mai mult de o treime din țările lumii.
Sri Lanka este la aproximativ trei mii de kilometri distanță de califatul prăbușit – și de două ori mai departe de Noua Zeelandă. Și nici nu se știa că există legături cu Statul Islamic până când videoclipul lansat marți nu a arătat că făptașii au jurat credință.
Anul trecut, o filială SI din Indonezia a generat o revoltă într-o închisoare de înaltă securitate, păzită de trupe anti-teroriste de elită. Forțele de securitate au reușit să recâștige controlul – dar numai după ce Statul Islamic a transmis clipuri video cu deținuții care-i fluturau steagul alb-negru și în care apăreau corpurile celor uciși.
În aceeași notă, Le Monde notează că atacurile din Sri Lanka arată modul în care SI s-a organizat în adevărate francize regionale.
Coaliția militară condusă de SUA din Siria și-a fixat drept ținte comandanții jihadiști responsabili de redistribuirea fondurilor și a resurselor umane în străinătate.
După cum s-a întâmplat cu Mennor Usman, unul dintre liderii jihadiști în Asia de Sud-Est, a cărui lichidare a fost anunțată în aprilie 2018. El a ajutat la finanțarea operațiunii „Marawi“ din Filipine, unde unități jihadiste locale și străine au ocupat, timp de cinci luni, în 2017, cel mai mare oraș musulman al arhipelagului, de pe insula Mindanao.
Le Monde citează și un recent raport al ONU, potrivit căruia sume cuprinse între 50 de milioane și 300 de milioane de dolari sunt încă ascunse în Irak sau Siria sau în țările vecine.
Activ în Egipt, Libia și Nigeria, Statul islamic încearcă să se instaleze și în Afganistan, unde militanții kurzi din Asia Centrală sau iranieni au fost cooptați, în număr limitat, de către grupurile de afgani care s-au scindat de insurgența talibană.
În Europa, atacurile recente au fost în mare parte conduse de activiști locali, care nu au reușit niciodată să se alăture „califatului”. Iar serviciile se tem că „fantomele” din Siria și Irak vor putea să le ofere expertiză în viitor.
