Președintelui Klaus Iohannis a declarat într-un interviu pentru Politico că mulți dintre compatrioții săi au avut „așteptări complet nerealiste. Iar mulți dintre cei care au avut astfel de așteptări s-au întors împotriva mea sau doar mi-au întors spatele.”
De patru ori primar al Sibiului, Iohannis a apărut pe scena politică la nivel național în 2009, cu o tentativă eșuată de a deveni prim-ministru. După alegerea sa la președinție, opinia publică a fost zguduită de o serie de scandaluri. Ponta și alți politicieni au fost acuzați că sunt spioni sub acoperire, iar fratele fostului președinte Traian Băsescu a fost închis pentru corupție, scrie Politico.
„Am promis un alt tip de politică: transparent, cu un spațiu public mai calm, cu rezultate mai bune, măsurabile, cu excluderea corupților din partide”, a spus Iohannis.
În București însă, stilul său lent, pedagogic de a vorbi a frustrat inițial presa și pe unii politicieni, obișnuiți cu stilurile mai explozive ale foștilor președinți. Iohannis susține însă că dezbaterea publică este acum „mai ordonată, mai civilizată”.
Primul său an de mandat a fost marcat de tensiuni cu Ponta, rămas prim-ministru, dar care s-a văzut nevoit să demisioneze în noiembrie 2015, după ce mii de oameni au ieșit în stradă în urma unui tragic incendiu într-un club din București, pus pe seama regulilor laxe de siguranță împotriva incendiilor, permise de oficiali corupți.
Iohannis l-a numit atunci pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură, în fruntea guvernului până la alegerile legislative programate pentru 11 decembrie 2016. ‘Până acum, el s-a dovedit un mediator foarte eficient între diferite grupuri politice din parlament’, a comentat Otilia Dhand.
Președintele consideră că este de datoria sa să le prezinte votanților o imagine realistă înaintea alegerilor, remarcând că unii politicieni au arătat interes față de reforme, în timp ce alții doar „le-au mimat, iar altora nu le-a păsat deloc”.
Lupta împotriva corupției a devenit o temă majoră în politica din România, Direcția Națională Anticorupție (DNA) anchetând sute de oficiali de rang înalt. Cu toate acestea, DNA și șefa sa, Laura Codruța Kövesi, se confruntă în mod constant, la rândul lor, cu acuzații de părtinire și corupție.
Unii politicieni susțin că lupta anticorupție s-a transformat într-o vânătoare de vrăjitoare, dar Iohannis afirmă că, la o privire mai atentă, cei care vorbesc împotriva DNA „sunt, în procent de peste 90%, inculpați ei înșiși”.
Între timp, jurnaliști și adversari politici au pus sub semnul întrebării modul în care președintele a achiziționat cele șase locuințe aflate în proprietatea sa. Există, de asemenea, semne de nerăbdare publică în ce privește ritmul lent al progreselor, într-o țară care este încă una din cele mai sărace din UE și cu peste 3 milioane de cetățeni care muncesc în străinătate.
