Tăcerea presei din Italia, Franța cu privire la faptul că la Kiev a fost și președintelui României și nu doar Macron, Schulz și Draghi arată foarte multe. E o palmă pe obrazul fiecărui român. Dovedește că presa (a IV-a putere în stat) din alte țări nu dă doi bani pe noi ca popor, pe conducătorii pe care i-am ales. Iar mie îmi este rușine că sunt româncă. Nu știu ce aveam (sau ce n-avem) de nici un conducător din lume nu ne respectă ca popor, ca nație, nici un alt popor nu ne respectă ca stat, afirmă pe Facebook scriitoarea Lili Crăciun.
Poate ăia din lumea a V-a… dar am senzația că nici ei. Sincer, la început m-am amuzat citind știri din Italia în care Iohanis nici nu este amintit că a fost la Kiev, văzând capturi de la presa audio – video din Franța în care se vorbește doar de trei vizitatori în Kiev deși în fotografie sunt patru. La început. Apoi am început să mă enervez. Nu pe presa străină, pe cei care ne conduc și n-au minima capacitate de a se face respectați. Așa cum e de nebun Viktor Orban, cum face el și desface tratatele fără să țină seama de Bruxelles dacă nu sunt în favoarea poporului maghiar, nu și-ar permite nimeni să se prefacă că nu există într-o întâlnire la nivel înalt. Dacă această tăcere jignitoare ar afecta numai pe Iohanis și pe răvășitoarea de la Sibiu, m-ar durea la teniși dar ne afectează pe toți, în primul rând afectează milioanele de români care muncesc în străinătate și de acolo trimit bani familiilor din țară, bani care sunt luați în calcul când se vorbește despre încasări, rata inflației, buget, etc. (…) Imaginile de azi mi-au adus aminte, cu tristețe, de o fotografie care circula de la manifestația pe care, dacă îmi aduc bine aminte, au făcut-o liderii Europei după masacrul de la Charlie Hebdo. Toți erau braț la braț iar Băsescu, ca să încapă alături, se suise pe o bordură, ca în fotografiile în care ruda săracă și pe care n-o agrează nimeni bagă și ea – pe neve – capul în poza familiei, ca să se laude după, mai spune Crăciun.
