INVESTIGAȚIE RISE PROJECT, PARTEA A DOUA: Dragnea, Brazilia, un milion de euro și o sinucidere

FLUX 24 reproduce partea a 2 a investigației RISE Project despre afacerile lui Liviu Dragnea:

Banii din Brazilia s-au făcut în România.

• Peste un milion de euro. Atât a încasat liderul PSD Liviu Dragnea din vânzarea a șase proprietăți amplasate la mare, la munte și în lunca Dunării.

• Banii au dispărut apoi din declarațiile de avere ale politicianului.

• Cumpărătorul secret a fost Costel Comana, un afacerist care a păgubit statul cu sute de milioane de euro și apoi s-a sinucis într-un avion, în drum spre Costa Rica .

• Pe persoană fizică, Dragnea a încasat ultima tranșă de bani de la Comana cu trei zile înainte ca CFR să dubleze afacerile acestuia din urmă. Iar asta printr-un contract parafat inclusiv pe mâna aceluiași Dragnea.

• Dragnea și Comana au fost colegi de cămin în facultate.

---

OMUL DIN CÂMP

Afacerist: “Alo! Ați trecut de Furculești?”, întreabă cetățeanul din Turnu Măgurele, pe ton conspirativ.

Reporter: “Nu încă, suntem pe drum, mai avem 50 de kilometri.”

Afacerist: “Vă știe cineva din oraș, ați mai fost pe-aici?”

Reporter: “Nu, n-am mai fost niciodată în Turnu.”

Afacerist: “Asta-i bine, dar oricum va trebui să fim precauți, să nu fim văzuți împreună. Aici se știe fiecare cu toată lumea și toată lumea se teme de Dragnea. Dacă sunt văzut cu niște jurnaliști, mă vor distruge social.”

Reporter: “Cum facem atunci, unde ne vedem?”

Afacerist: “Între Crângu și Furculești, ultimele două sate dinainte de Turnu. Ne intersectăm pe drum, nu mă depășiți, mergeți în urma mea. Și unde are ceva Dragnea sau ai lui, pun avariile.”

Îl reperăm și ne ținem după el. Pe drum, proprietățile atribuite lui Dragnea se înșiră una după alta, de la domeniul fiului, ascuns după o livadă, până la buza Dunării, pe granița româno-bulgară, unde e plasat restaurantul Briza Dunării. Degetele se termină repede când începem să numărăm: un han la intrarea în oraș; peste drum – o vila a băiatului; un hotel de 11 etaje; un fost restaurant devenit supermarket și mai multe spații comerciale în centrul orașului.

Unele nu-i mai aparțin. Trei dintre aceste proprietăți, vândute cu aproape 800.000 de euro, fac parte din milionul de euro care nu se mai regăsește în declarațiile de avere ale președintelui PSD.

Cel care i-a dat banii este Costel Comana, un fost șef de gară ajuns proprietarul Regiotrans, cea mai mare companie privată de transport feroviar pentru călători din România. Comana a devenit miliardar din bani de la stat.

În februarie 2015, afaceristul a fost găsit spânzurat cu cureaua în toaleta zborului Avianca LR 697 care-l ducea de la Bogotá, Columbia, la San José, Costa Rica.

DRAGNEA-LAND

În 2009, pe vremea când era șeriful Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea i-a vândut lui Comana trei proprietăți din Turnu Măgurele și a încasat pe ele 3,37 milioane de lei.

Din contractul de vânzare-cumpărare intrat în posesia reporterilor RISE Project reiese că prețul fusese negociat de cei doi în decembrie 2007, iar conform declarației de avere depusă de Dragnea, Costel Comana i-a virat banii în două tranșe, până în 20 octombrie 2009.

BANII LIPSĂ. Cei doi nu au făcut tranzacții doar în Turnu Măgurele. Alte trei proprietăți deținute de familia Dragnea la munte și la mare au trecut în patrimoniul magnatului feroviar.

Comana îi plătește primii bani lui Dragnea în 2007, când încheie un pre-contract pentru cele șase proprietăți. Atunci, liderul PSD a notat, în declarația de avere, că a încasat 3 milioane de lei. Banii nu s-au mai regăsit în următoarea declarație de avere, nici în conturi, nici sub o altă formă. Au dispărut pur și simplu după ce i-a încasat în valiză.

Situația se repetă doi ani mai târziu. În 20 octombrie 2009, cei doi finalizează tranzacția, iar Comana îi achită tranșa finală: 1,9 milioane lei. Nici acești bani nu au ajuns în conturi, după cum nu au fost nici împrumutați ori investiți.

În total, peste un milion de euro, bani cash, s-au evaporat din averea declarată de politician. Banii primiți de la Comana nu se regăsesc în conturile bancare, în investiții, plasamente sau donații. „Am cumpărat cocotieri!”, a spus Liviu Dragnea pentru RISE Project.

INSTITUȚIA ÎNTREBĂRII

La Agenția Națională de Integritate (ANI), sumele cash stârnesc confuzii.

Într-un răspuns scris la modul general, instituția care verifică averile demnitarilor confirmă că legea nu impune declararea banilor lichizi.

Bogdan Stan, președintele ANI, admite și el existența unei hibe legislative cât timp formularul nu obligă declarantul să treacă sumele de bani cash. “E scăparea legii!” Stan mai spune că ANI verifică totuși sumele de bani cash deținute de demnitari sau funcționari. Cum? “Foarte simplu. Îi întrebăm.”

Concret, în cazul celor 4,9 milioane de lei cash plătiți lui Dragnea de Comana și nedeclarați de primul, ANI ne-a răspuns oficial: “(…) lucrările aflate pe rolul Agenției, în cazul în care acestea există, nu sunt informații publice (…)”.

LA DUNĂRE

Cetățean: Mergeți la pescuit azi? Nu e prea subțire gheața?, ne spune la telefon un cetățean din Turnu Măgurele.

Reporter: Mergem, dar ne trebuie momeală.

Cetățean: Cum credeți. Știu eu un magazin. Faceți dreapta și intrați, e o magazie în spate.”

Cetățeanul ne ascunde după niște rafturi și-l roagă pe vânzător să dea drumul tare la muzică. Deschide un calculator antic și ne arată pe hartă terenurile cumpărate de Costel Comana de la Liviu Dragnea.

La Turnu Măgurele, Dragnea i-a vândut lui Comana trei parcele de teren de peste 20.000 de metri pătrați. Conform contractului de vânzare obținut de reporterii RISE Project, Dragnea a încasat 3,37 milioane lei în numerar.

Peste 8.400 de mp are unul din cele trei terenuri vândute de Dragnea lui Comana în 2009, pe strada Primăverii. Parcela, un teren nefolosit dintr-o margine a orașului, a ajuns la Dragnea prin lichidarea firmei Modern SRL, în care tot el era unicul asociat și care administra mai multe proprietăți preluate de la stat.

Deși șeful PSD a vândut în 2009, terenul s-a întors în familie în 2016. Adică la o firmă în care fiul său, Ștefan Valentin Dragnea (28 de ani), este principalul asociat. L-a returnat fiica defunctului Costel Comana, Adela.

Zooveg 2010 SRL, deținută în majoritate de fiul lui Liviu Dragnea, a achitat pentru terenul din strada Primăverii 19.000 de euro, adică de patru ori mai puțin față de prețul orientativ indicat în expertizele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. Mai precis, în 2016, notarii luau în calcul pentru taxe un preț orientativ de 10 euro/mp pentru terenurile din acea zonă, în timp ce Zooveg a plătit doar 2,25 euro/mp.

Hanul Diligenței este cea de-a doua proprietate, fostă de stat, pe care Dragnea și-a transferat-o sieși din patrimoniul firmei Modern SRL în anul 2005. Patru ani mai târziu, adică tot în 2009, i l-a vândut lui Comana la pachet cu celealte două terenuri din Turnu Măgurele.

Acum, hanul este în proiect de reconstrucție și deținut de Marinangeli Nazzareno, un italian cu mai multe afaceri în zona Turnu Măgurele. L-a cumpărat în 2015 de la fiica lui Comana cu 38.500 de euro.

Timp de aproape cinci decenii a fost restaurant și camping, popicărie și discotecă. Astăzi, localul zace nefolosit, păzit de un grădinar cumsecade care a mai demolat din clădiri pentru noul proprietar, și de câțiva câini care latră la mașinile care trec pe drumul Alexandria – Turnu Măgurele. Pădurea care-l împrejmuiește e unul din locurile tradiționale în care localnicii petrec de 1 Mai.

Dragnea a folosit Hanul Diligenței pentru întâlniri cu membrii PSD până în 2014, potrivit unor surse locale consultate de RISE Project. Adică la cinci ani după ce proprietatea nu-i mai aparținea în acte. Conform publicației „Turnul cu Știri”, localul era deschis doar pentru el.

Modern SRL, firma din care au fost transferate hanul și terenul din strada Primăverii în patrimoniul lui Dragnea, provine dintr-o fostă companie în care  statul (prin Fondul Proprietății de Stat – FPS) a fost acționarul majoritar.

Se numea Turris SA, gestiona mai multe spații comerciale în Turnu Măgurele și în iulie 1999 FPS a decis divizarea ei în alte șase companii, printre care și cea legată de Dragnea, Modern SA, înființată special pentru preluarea unei părți din patrimoniul imobiliar. Fondatorii Modern SA au fost Florian Mîndroc (24,71%) și FPS (75,29%) și sub bagheta lor firma cea nouă prelua restaurantul Modern și Hanul Diligenței de la firma-mamă.

Șase luni mai târziu, statul iese din schemă, fiind înlocuit de Florinel Marinaș, cumnatul lui Liviu Dragnea. În 2005, afacerea e preluată complet de Dragnea, după ce prin acte s-au perindat mai mulți apropiați ai politicianului, iar în patrimoniul firmei au apărut și alte proprietăți de la stat.

Un lot de 5.000 mp din Șoseaua Alexandriei nr. 16 e a treia proprietate din Turnu Măgurele ajunsă de la Dragnea la Comana prin același contract. Istoria tranzacționării terenului arată că Liviu Dragnea a cumpărat la mijlocul anilor ‘90, de la trei localnici, cu 1 milion de lei vechi, adică doar trei salarii medii.

Terenul, un lot viran situat într-o zonă industrială, a ajuns acum la același italian care a cumpărat și Hanul Diligenței. I-a plătit fiicei lui Comana 51.500 EURO.

DOSARELE

Liviu Dragnea și Costel Comana au făcut aceeași facultate, au stat în același cămin și au făcut afaceri împreună. Dragnea este astăzi șeful PSD, cel mai influent partid din ultimii 27 de ani, iar Comana a fost unul dintre magnații feroviari ai României.

Doar că mai au în comun încă un aspect, unul penal.

Liviu Dragnea a fost condamnat în 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare, acuzat de fraudarea referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din vara lui 2012. Sentința e definitivă.

Anul 2016 i-a mai adus lui Dragnea un alt dosar penal pentru instigare la abuz în serviciu și fals intelectual, infracțiuni ce ar fi fost comise pe vremea când era președinte la județ. Procurorii ar fi descoperit că două femei angajate fictiv la DGASPC Teleorman munceau efectiv la sediul PSD din județ. În dosar este implicată și fosta soție, Bombonica Dragnea. Procesul se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Costel Comana și-a fondat imperiul feroviar la Brașov, la începutul anilor 2000, după ce a renunțat la postul de șef de gară și s-a asociat cu omul de afaceri Iorgu Ganea. Cei doi s-au întâlnit pe peronul din Brașov: Comana – directorul stației, iar Ganea închiriase un spațiu comercial în incinta gării.

În 1999, Comana și Ganea s-au intersectat într-o firmă controversată de proiectare a instalațiilor petroliere. Controversată pentru că mai multe investigații ale Gărzii Financiare au vizat-o în cazuri celebre precum “Rafo Onești” sau “Dosarul Motorina” (legat de Sorin Blejnar, fost șef ANAF) – dar nimeni n-a ajuns atunci în fața judecătorilor. Au ajuns însă să alerge după contractele de închiriere ale liniilor ferate licitate de CFR.

În 2005, Comana și Ganea au înființat Regiotrans, firma-fanion a grupului feroviar de la Brașov. Afacerea a crescut constant la adăpostul unor decizii luate la nivel înalt.

SUB SEMNĂTURA LUI DRAGNEA

Profitul Regiotrans a explodat odată cu semnarea unui contract-cadru cu Ministerul Transporturilor (MT) pentru perioada 2008-2011. Ministerul tocmai permitea accesul operatorilor feroviari privați la liniile de pasageri. Trei firme au intrat atunci pe șinele CFR: Regional, Servtrans și Regiotrans a lui Comana. Tot atunci, MT a permis consiliilor locale și județene să decidă cine mișcă pe tarlaua lor. Astfel, Consiliul Județean Teleorman, condus de Liviu Dragnea, devine responsabil cu analiza și fezabilitatea situației din teren. Adică „evaluarea fluxurilor de transport persoane și  mărfuri și determinarea pe baza studiilor de specialitate a cerințelor de transport de public local, precum și anticiparea evoluției acestora”.

MIZA. Documente obținute de RISE de la Ministerul Transporturilor arată că CJ Teleorman, sub semnătura președintelui Liviu Dragnea, centraliza informațiile de la primari și aviza acordarea rutelor feroviare din județ către Regiotrans. Deci, către colegul lui de facultate.

Din start, pe plan național, Regiotrans a primit partea leului: 25 de rute, 163 de trenuri zilnice. De șapte ori mai mult decât competitorii.

Pentru că serviciul este catalogat drept unul social, operatorii feroviari privați au dreptul și la subvenții de stat. Contau kilometrii, nu pasagerii sau oportunitatea. În funcție de numărul de trenuri, rute și distanțe – banii veneau de la MT. Și veneau oricum, chiar și atunci când se plimbau vagoane goale.

De exemplu, pentru câteva luni din 2008, Regiotrans a primit subvenții de 12,7 milioane de euro, în timp ce competitorii de la Regional (950.000 de euro) și Servtrans (un milion de euro) – de zece ori mai puțin.

Mai târziu, în octombrie 2009, numărul rutelor concesionate de Regiotrans se dublează la 57, toate operate cu peste 300 de trenuri. Subvenția pe tot anul ajunge la aproape 13,5 milioane de euro.

TREI ZILE Actul adițional prin care Regiotrans își dublează activitatea inclusiv în județul Teleorman a fost semnat pe 23 octombrie la MT.

Cu trei zile înainte, pe 20 octombrie 2009, patronul Regiotrans cumpăra cu un milion de euro cash cele șase terenuri de la fostul său coleg de facultate, Liviu Dragnea. Adică de la cel care recomanda extinderea rutelor Regiotrans în județ.

STUDIU DE CAZ

La începutul lui 2008, Dragnea îi cere primarului din Zimnicea să comunice numărul de trenuri necesare pe ruta Alexandria – Zimnicea.

Edilul de la malul Dunării, Petre Pârvu, propune un număr de zece trenuri pe zi între cele două orașe aflate la 42 de kilometri distanță. CJ transmite mai departe la minister, iar Regiotrans primește rutele.

Concomitent, primarul Pârvu se mută într-un apartament aflat în proprietatea Tel Drum – corporația teleormăneană conectată la familia Dragnea și administrată de un alt coleg de facultate. Primarul din Zimnicea nu plătește nimic pentru apartament. Mai mult, Tel Drum închiriază de la el o garsonieră în care funcționează un radio local al corporației.

În ianuarie 2017, inspectorii de integritate l-au prins pe primarul Pârvu în conflict de interese: dădea bani publici la Tel Drum pentru asfaltare și încasa pe persoană fizică pentru chirie.

CAZUL “REGIOTRANS” LA DNA

În 2011, DNA a început să investigheze Regiotrans și schema subvențiilor. Dosarul procurorilor arată că afacerea lui Comana, colegul de cămin al lui Dragnea, era ținută în viață doar prin perfuzii constante cu bani publici.

Concret, în 2010, valoarea totală a subvențiilor luate de Regiotrans ajunge la peste 27 de milioane de euro, iar în 2011 la 34,7 milioane de euro. Adică, în fiecare dintre acești doi ani, peste 86% din veniturile totale ale firmei controlate de Costel Comana veneau de la bugetul de stat, sub forma subvențiilor pentru serviciul social prestat.

Procurorii susțin că patronii Regiotrans plăteau șpăgi consistente șefilor CFR și directorilor Ministerului Trasporturilor ca să câștige contractele pentru rutele bănoase. După ce își asigura astfel rutele, Comana avea nevoie și de acces la infrastructura CFR, concesionată de la Ministerul Transporturilor – șine, acces la peroane, ghișee de bilete în gări, folosirea sistemelor de circulație feroviară, personalul auxiliar care facilitează mersul trenurilor.

Licitațiile pentru aceste servicii erau trucate în avantajul lui Comana, spun procurorii. Oameni din interior i-ar fi furnizat afaceristului brașovean informații despre ofertele făcute de rivali, astfel încât acesta să poată veni cu altele mai mici. Concret, Regiotrans primea deja rutele de mii de kilometri care-i asigurau subvențiile, iar RC-CF Trans SRL – firmă controlată tot de Comana – câștiga licitațiile pentru infrastructură. În același timp, subvențiile de zeci de milioane de euro încasate de Regiotrans erau extrase cu ajutorul altor companii pe care brașoveanul le deținea.

REȚETA FRAUDEI, așa cum este ea descrisă de anchetatori, arată în felul următor:

• Regiotrans primea subvenția de stat cu o condiție, profitul anual să fie sub 5 la sută.
• Alte cinci companii controlate de Comana și Ganea facturau către Regiotrans diverse servicii astfel încăt compania să nu treacă de pragul de 5 la sută.
• Banii din subvenții ajungeau la cele cinci companii care raportau profituri consistente. Sumele ajungeau apoi în conturile lui Costel Comana și Iorgu Ganea.

În final procurorii au constatat că statul a fost prejudiciat cu 1,1 miliarde de lei.

SECHESTRUL

În iunie 2016, după moartea lui Comana, procurorii DNA au dispus sechestru pe proprietățile și conturile moștenitoarei lui pentru un prejudiciu de 1,18 miliarde de lei creat prin compania feroviară Regiotrans, în complicitate cu funcționari de stat. Motivul: averea familiei ar fi fost construită pe subvențiile de stat obținute de Regiotrans și investigate acum de procurori.

Au fost vizate 12 imobile și terenuri cumpărate de afacerist în perioada 2009-2011 cu bani obținuți din contractele cu Ministerul Transporturilor. 6 dintre acestea fuseseră achiziționate direct de la Liviu Dragnea în aceeași zi (20 octombrie 2009).

Dar procurorii s-au mișcat încet cu sechestrul. Patru dintre imobilele luate de Comana de la Dragnea fuseseră deja vândute de fiica defunctului. Doar două au apucat să fie blocate la Cadastru.

LA MUNTE

Atunci, pe 20 octombrie 2009, Liviu Dragnea i-a vândut lui Comana inclusiv două proprietăți în Prahova, pe lângă cele din Teleorman. Ambele, una în Azuga și alta la Cheia, apar în procesul verbal de sechestru aplicat în dosarul penal al lui Comana.

Dragnea a încasat 759.500 lei de la Comana pentru 622 mp în Azuga și 1.000 de mp în Cheia.

AZUGA. Terenul este pe strada Florilor nr. 37, în apropierea pârtiei de schi.

Liviu Dragnea a cumpărat peticul de pământ de la soții Constantin și Angela Vișean în anul 2002, cu 50 de milioane de lei vechi (5.000 RON). Pe Constantin Vișean l-am găsit în curte, unde tăia lemne de foc la cei șaptezeci și ceva de ani ai săi. Când s-a hotărât să vândă terenul, și-a anunțat cunoscuții și cineva, nu mai ține minte cine, a venit cu Liviu Dragnea la el.

“Habar nu aveam cine e. După aia, după ce am făcut actele, am aflat că e președintele Consiliului Județean Teleorman. Asta a fost toată discuția și dacă vreți să știți l-am mai văzut o dată după ce am făcut actele.”

Bătrânul Vișean știe însă că Dragnea a vândut mai departe terenul: “Nu știu cui. A venit o doamnă și a zis că-i proprietară aici. Îi zic că ăsta e terenul lui Dragnea, domnul Dragnea. Acum nu-i mai zic domn că m-a păcălit. (…) Îi plăteam impozitul. Dacă dumneavoastră stați lîngă mine și suntem cunoscuți, de ce să nu vă plătesc?! Îmi dați banii când veniți pe aici, nu? Și-am plătit vreo șapte-opt ani.”.

Păstrează chitanțele ca amintire, spune Vișean, în timp ce ne arată proprietatea pe care acum 15 ani i-a vândut-o șefului PSD: “Eu acolo în grădina aia am avut un grăjduleț făcut de noi. Țineam vaci. Și când a venit i-am spus: «Eu ce fac? Îl stric?» Mi-a zis: «Nu, lasă-l așa». Și așa e și acum, stă un cățel în el.”

Cățelul ne amușină prin gard, e prietenos, bătrânul are grijă de el.

CHEIA e o altă stațiune montană din Prahova în care Dragnea a cumpărat aproape 1.000 de mp în august 1999. Era atunci prefect de Teleorman din partea PD și urma să devină președinte la Consiliul Județean. Pentru bucata de teren. Dragnea i-a plătit unui localnic suma de 10 milioane de lei vechi, adică în jur de șase salarii medii.

În total, cele două terenuri din Cheia și Azuga l-au costat pe Dragnea 60 de milioane de lei vechi (6.000 RON). Mai târziu, când i-a vândut lui Costel Comana, politicianul a încasat 759.500 RON de la acesta. Dar și Comana, acuză procurorii, le-a cumpărat cu bani publici încasați ilegal cu titlul de subvenții de la Ministerul Transporturilor. Subvenții care, o arată documentele obținute de RISE, au venit inclusiv pe mâna lui Liviu Dragnea.

LA MARE

Tot pe 20 octombrie 2009, ziua în care Dragnea i-a vândut lui Comana terenurile din Prahova și Teleorman, liderul PSD mai încasa 763.000 lei pe un teren din Năvodari. Și banii ăștia veneau tot de la Costel Comana. Cu trei luni înainte de vânzare, Dragnea a primit autorizație de construire a unei pensiuni turistice cu demisol, parter, două etaje și mansardă. În declarația sa de avere din acel an, demnitarul se referea însă la o casă de vacanță.

Dragnea intrase în posesia terenului cu zece ani înainte. În 1999, a concesionat de la Primăria Năvodari 492 mp, iar în iulie 2005 i-a cumpărat cu 10 dolari/mp. În total, 4.920 de dolari. Fostul primar din Năvodari, Tudorel Calapod, și-a pus semnătura pe contract. Același Calapod e acum la pușcărie după ce DNA l-a prins că a subevaluat și vândut terenuri din patrimoniul statului, contra șpagă.

În aprilie 2016, Adela, fiica lui Costel Comana, vinde cu 350.000 de euro un bloc de locuințe ridicat exact pe terenul cumpărat de tatăl ei de la Dragnea. Și plătiți cu bani obținuți din fraudă, după cum susține DNA în dosarul Regiotrans-Comana. Fiind înstrăinată rapid, nici proprietatea din Năvodari n-a fost prinsă sub sechestrul judiciar.

Blocul cu trei etaje și mansardă se află pe strada D14, nr. 10 din Năvodari, aproape de plajă. Un banner fluturat de briză anunță ultimele două garsoniere și un apartament rămase în vânzare. Nu au vedere la mare, dar până la apă sunt trei minute de mers pe jos. Prețurile pornesc de la 40.000 de euro.

SILENZIO STAMPA

Liviu Dragnea a refuzat practic să răspundă întrebărilor noastre pe marginea tranzacțiilor cu Costel Comana și afacerea Regiotrans, deși reporterii RISE au mers marți după el în Parlament.

Iorgu Ganea, fost partener de afaceri al lui Costel Comana și cel care a preluat Regiotrans, nu a comentat situația pentru că este anchetat la DNA chiar în dosarul Regiotrans.

Adela Comana, fiica magnatului feroviar, a fost contactată de reporterii RISE Project prin intermediul avocatului. Nu a dorit să dezvolte subiectul până acum.

Petre Pârvu, primarul din Zimnicea, a refuzat și el să comenteze.