COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO)
Știrea zilei e arestarea fugarului Sebastian Ghiță în Serbia, după ce ar fi fost depistat cu acte false la un control; de aici o veritabilă frenezie care a cuprins mass-media și rețelele sociale de la noi. Cine se teme de dezvăluirile pe care le va face Ghiță după ce va fi adus în țară? Dar, oare, chiar va mai vorbi după ce va fi adus? Ori, speriat că a ajuns la capăt de drum, va tăcea mîlc? S-ar putea ca toate aceste întrebări să fie, însă, premature: aducerea lui Ghiță în România s-ar putea să dureze mult mai mult decît își imaginează unii.
Arestarea lui Ghiță a declanșat, în primul rînd o goană după titlul de prim dezvăluitor al locului în care se află fugarul, mai ales între Hotnews și Antena 3. Realitatea e că primii care au scris despre Serbia au fost cei de la ”Cațavencii”, în 28 februarie. Citind atent articolul respectiv, rezultă că destinația Serbia nu era neapărat o informație, cît un raționament:
”Serbia are următoarele avantaje: e aproape (deci își poate supraveghea afacerile, familia și dușmanii), nu extrădează, e țară ortodoxă și europeană (nivel ridicat de siguranță și civilizație, ethos apropiat). În plus, Serbia nu răspunde presiunilor UE, SUA sau NATO, fiindcă în prima nu e membră, iar cu celelalte două a dus un război curajos. Ceea ce recomandă însă Serbia ca destinația reală e faptul că Ghiță are un trecut de sport și afaceri cu Belgradul, avînd o comunitate puternică de prieteni și parteneri pe care se poate bizui. Ghiță a și plasat fonduri în Serbia, ba chiar se spune că aici își păstrează o parte din bani. Pe vremea cînd era mai tînăr și juca mai periculos în dosarele penale, Ghiță obișnuia să-și trimită oamenii urmăriți penal la sîrbi, unde erau protejați pînă li se rezolva dosarul. Asta înseamnă că extragerea lui Ghiță din Serbia se ciocnește nu numai de politică, ci și de cine știe ce organizație paramilitară, gen Tigrii lui Arkan”.
Mai pe scurt, la nivelul unor înalte structuri de la noi se știa că Ghiță are conexiuni suficient de puternice în țara vecină pentru a se stabili acolo.
Un raționament care s-a dovedit corect.
Marea întrebare este: și-a făcut Ghiță socoteli greșite crezînd că se află în siguranță la sîrbi și s-a trezit arestat?
Ori ne aflăm în fața unei cacealmale de proporții, a unui plan minuțios avînd cu totul alte scopuri decît cele întrezărite?
Noi înclinăm spre a doua variantă.
În ultima perioadă, fugar fiind, Ghiță s-a trezit cu o problemă pe cap în privința dezvăluirilor în serie pe care le tot face de la dispariție.
Mai exact, difuzarea unor noi episoade ale serialului său risca să aducă televiziunii sale, RTV, și jurnaliștilor acesteia acuzația penală de favorizare a infractorului, pentru că ar fi fost imposibil de explicat modul în care le-ar fi parvenit noile înregistrări. Chiar dacă Ghiță ar fi trimis casetele cu porumbei călători, anchetatorii ar fi avut motive să dea iama în redacție și să facă ravagii pe acolo, căutînd probe.
E probabil, de asemenea, că telefoanele unor ziariști au fost puse sub urmărire, la un moment dat, etc. Despre intervenții ale lui Ghiță în direct la TV prin telefon ori net, de asemenea, nu mai putea fi vorba în condiții de aprigă monitorizare.
Cum s-ar spune, s-a rupt conexiunea Ghiță-RTV exact cînd era imperios necesar ca ea să funcționeze duduind.
Ce se va întîmpla, odată Ghiță reținut de poliție?
Dispare automat statutul de fugar; oficial, el se află, de acum, în custodia unei autorități.
E greu de crezut că Ghiță va fi, însă, cercetat în stare de arest, pedeapsa pentru folosirea de acte false fiind relativ măruntă, de 2-3 ani închisoare, maxim. Cel mai probabil, se va recurge la control judiciar ori arest la domiciliu.
Ceea ce înseamnă că, de acum, Ghiță poate relua legătura cu cine vrea el din țară, poate da declarații jurnaliștilor, poate continua seria dezvălurilor fără ca cineva să mai riște acuzația de favorizare a infractorului în urma contactului cu el.
La urma-urmei, Ciutacu tocmai s-a specializat în interviuri luate după gratii.
Ceea ce, una peste alta, face credibilă ipoteza că Ghiță, de fapt, s-a lăsat prins de sîrbi în mod strategic.
Cum rămîne, însă, cu aducerea la București?
Aici, lucrurile s-ar putea dovedi mult mai complicate decît se crede.
România și Serbia nu au acord de extrădare, iar vecinii noștri nu sunt nici în UE, nici în NATO, cum bine punctau Cațavencii.
Curtoazia față de un stat care a fost parte a bombardării sale, acum cîțiva ani, e, de asemenea, dificil de luat în calcul.
Extrem de interesant, presa sîrbă de azi acordă spații importante știrii despre arestarea lui Ghiță, numai că toate informațiile difuzate, inclusiv de către cunoscuta agenție Tanjug, provin din România și nimic de la autoritățile de la Belgrad.
Ministerul de Interne sîrb tace mîlc pe subiect, și nu de ieri, de azi: ”Danas” scrie într-un material publicat pe la orele 10,00 că acum cîteva săptămîni s-a vehiculat zvonul că doi oficiali din MAI românesc au venit pe urmele lui Ghiță la Belgrad. Pînă ieri, însă, în ciuda demersurilor publicației amintite, ministerul sîrb de interne a refuzat să ofere vreun detaliu.
”Danas” amintește, totodată, că Serbia nu are absolut nicio obligație de a-l livra pe Ghiță României, dar citează un oficial de la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad, Sașa Dordevici, care spune că ”s-ar putea găsi niște canale de cooperare” pe această temă între cele două țări.
Numai că același ”Danas” scrie despre un caz aproape identic, al magnatului bulgar Tsvetan Vasiliev. Urmărit în țara sa pentru fapte de corupție, acesta s-a refugiat în Serbia în 2014 și de atunci pînă azi bulgarii tot negociază cu Belgradul pentru extrădarea acestuia, fără succes, deocamdată.
