Matei Susnea bate străzile din Bucureşti în căutarea unui brad de Crăciun pe care să şi-l permită, însă, în condiţiile în care preţurile la produsele zilnice au crescut, se teme că în acest an el şi familia sa vor trebui să renunţe la brad, transmite Reuters conform Agerpres.
La fel ca alte milioane de persoane, acest bucureştean de 42 de ani care lucrează în construcţii resimte efectele unei inflaţii care creşte accelerat în Europa Centrală şi de Est, o consecinţă a tensiunilor de-a lungul lanţurilor de aprovizionare, condiţiilor de pe piaţa muncii şi presiunilor pentru majorarea salariilor.
În medie, preţurile la produsele de bază în regiunea CEE înregistrează cea mai puternică creştere din ultimul deceniu, de aproximativ 7% în ritm anual şi în unele cazuri chiar mai mult. De exemplu, în Bucureşti, brazii de Crăciun sunt cu 20% până la 30% mai scumpi.
„O sută de lei este prea mult pentru mine acum. Să găseşti un brad frumos în acest an pare din ce în ce mai puţin probabil”, spune Matei Susnea.
Băncile centrale din regiune, care, începând din luna iunie, au fost în fruntea Uniunii Europene când vine vorba de creşterea dobânzilor, par încrezătoare că o spirală de creştere a preţurilor poate fi evitată. Însă, ca o dovadă a ceea ce economişti numesc efectele de runda a doua în inflaţie, salariile au început deja să crească, iar angajatorii şi consumatorii încep să îşi ajusteze comportamentul.
„Punctul de vedere oficial este că mulţi factori care stimulează inflaţia sunt temporari, dar dacă direcţia inflaţiei devine una înrădăcinată atunci va apărea un proces de tip profeţie auto-îndeplinită şi mă tem că suntem deja în acest ciclu. Cred că anul viitor angajatorii vor trebui să majoreze salariile cu o medie de două cifre. Aceasta are legătură şi cu situaţia de pe piaţa muncii”, spune Sandor Baja, manager de personal la firma de recrutare Randstad din Ungaria.
În Cehia, o cincime dintre angajaţi sunt dispuţi să îşi schimbe locul de muncă dacă salariile nu vor ţine pasul cu preţurile, arată un sondaj din luna noiembrie efectuat de agenţia STEM/MARK. În paralel, mai mult de jumătate din companiile industriale vor majora preţurile cu peste 5% anul viitor, arată un studiu din luna octombrie.
Cele mai recente date arată că rata inflaţiei în CEE este de aproximativ 7%, în condiţiile în care în Polonia aceasta este la ce mai ridicat nivel din ultimele două decenii, la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani în Cehia şi România şi la maximul ultimilor 14 ani în Ungaria. Prognozele băncilor centrale arată că anul următor inflaţia medie în cele patru ţări din CEE se va apropia de 6%, cel mai ridicat nivel de după criza financiară din 2008.
James Reilly, analist la Capital Economics prognozează că presiunile inflaţioniste din Europa de Est vor rămâne la un nivel ridicat până în 2023, şi numai alimentele vor adăuga un punct procentual suplimentar în 2022. Viitoarele majorări de dobândă vor avea un efect de calmare, spune James Reilly, însă bugetele cu cheltuieli mari, în special în Polonia şi Ungaria, ar putea crea noi presiuni.
Economiştii sunt de părere că reducerile de taxe la benzină, gaze naturale şi electricitate anunţate de Guvernul polonez vor diminua vârful inflaţiei la începutul lui 2022, dar politica acordării de sume de bani către gospodării ar putea duce la o inflaţie majorată la finele anului următor.
Pentru unii cumpărători polonezi, modificarea preţurilor este deja vizibilă.
„Este mai vizibilă la cumpărăturile de zi cu zi. Legume, fructe şi alte produse zilnice. Atunci când merg la magazin şi cumpăr ceea ce cumpăr de obicei, în loc de 150 de zloţi acum plătesc 200 de zloţi”, afirmă Izabela Sarnocinska, din Varşovia.
În Ungaria, unde premierul Viktor Orban, care se pregăteşte de alegeri foarte strânse anul viitor, a majorat salariul minim cu aproape 20%, Banca Naţională a recunoscut că inflaţia se repercutează dinspre preţurile la energie şi combustibili spre produsele procesate.
La o piaţă din Budapesta, unii cumpărători spun că acum cheltuie 100.000 de forinţi (310 dolari) pe lună, adică două treimi dintr-o pensie medie, numai pe alimente.
„Nu am calculat exact cu cât s-au scumpit, dar tot ce ştiu este că îmi permit mai puţine decât înainte pentru aceiaşi bani”, spune o pensionară de 62 de ani.
