Prin sunetul goarnei dispărută în luptă a fost comemorată, joi, în Cimitirul militar din Valea Uzului, bătălia de acum 77 de ani, în urma invaziei trupelor sovietice în Valea Uzului, a informat portalul de ştiri din Transilvania, Székelyhon.ro.
Goarna Batalionului Secuiesc de Grăniceri din Sfântu Gheorghe a
fost găsită, în data de 26 august 1944, de un curier militar din
oraş care a ascuns-o în Valea Uzului în timp ce trupele ungare se
aflau în retragere. Bărbatul a fost luat prizonier şi, după război,
s-a întors din Uniunea Sovietică. Acesta a găsit ascunzătoarea în
anul 1965. De atunci, el şi familia sa au ţinut ascuns instrumentul
în podul casei, iar nepotul acestuia l-a înmânat în anul 2019, după
zilele fierbinţi ale conflictului care s-a iscat în jurul
Cimitirului militar din Valea Uzului, lui Sándor Tamás,
preşedintele Consiliului Judeţean Covasna. De atunci, goarna se
află ca obiect decorativ în biroul lui Sándor Tamás.
Istoria goarnei a fost prezentată, joi, la comemorare, de
Sándor Birtalan, primarul comunei Sânmartin, iar instrumentului i
s-a dat glas de trompetistul Orchestrei de Suflători “Kováts
András” din Reci.
Potrivit portalului Székelyhon.ro, joi, printre sutele de
participanţi la comemorare, s-a aflat şi Mihály Bartha, în vârstă
de 97 de ani, care, în 1944, era soldat în Valea Uzului, şi a
supravieţuit în urma bătăliei.
În discursul său, Balázs Fürjes, secretar de stat în cadrul
Cancelariei Prim- ministrului ungar, a considerat că naţiunile din
Europa Centrală şi de Est pot fi de succes, în secolul al 21-lea,
doar împreună. “Dacă putem conlucra împreună, dacă avem respect
reciproc şi recunoaştere reciprocă, dacă suntem parteneri adevăraţi
şi egali unul cu celălalt, Ungaria şi România pot atinge, de
asemenea, mari succese comune împreună cu alte naţiuni din Europa
Centrală şi de Est”, a declarat secretarul de stat. Acesta a mai
adăugat că, totuşi, cooperarea paşnică şi binevoitoare nu poate
cere abandonul de sine.
“Trebuie să acceptăm că există evenimente în istoria noastră pe
care le vom privi mereu diferit, pe care le vom judeca mereu
diferit. În spiritul acestui aspect, trebuie să afirmăm de fiecare
dată că Trianon este o pierdere tragică pentru noi. Pentru Ungaria,
problema maghiarilor din Ţinutul Secuiesc va fi întotdeauna o
problemă de suflet. Avem dreptul la asta şi nimeni nu ne-o poate
lua”, a subliniat secretarul de stat.
În discursul său, Csaba Borboly, preşedintele Consiliului
Judeţean Harghita, a declarat că nu are cunoştinţă de nicio
instituţie din România care să fi avut o atitudine pozitivă faţă de
înfiinţarea arbitrară a solei româneşti în cimitirul militar din
Valea Uzului.
Politicianul şi-a exprimat speranţa că rezultatul luptei
juridice a comunei Sânmartin va fi ca cimitirul să fie readus la
forma sa iniţială.
În valea râului Uz au avut loc bătălii sângeroase, atât în
Primul, cât şi în cel de-Al Doilea Război Mondial. La sfârşitul
celui de-Al Doilea Război Mondial, la trei zile după ce Armata
Română şi-a întors armele, trupele sovietice au ajuns la graniţa
Ungariei, care la acea vreme se situa în Valea Uzului şi unde se
aflau în misiune trupele secuieşti de grăniceri. Echipa de
grăniceri secui, formată din 310 militari slab înarmaţi, a reuşit
să reţină doar pentru câteva ore vehiculele blindate ale Unităţii
Celui de-al Doilea Front Ucrainean. Doar 70-80 dintre grănicerii
secui au supravieţuit bătăliei.