În ultimii zece ani, guvernul maghiar a triplat nominal resursele pentru cercetare şi dezvoltare, iar astăzi există de două ori mai mulţi cercetători şi dezvoltatori care lucrează în Ungaria, decât au fost în 2010, a spus secretarul ungar de stat responsabil pentru familii în cadrul Ministerului Culturii şi Inovaţiei, Zsófia Koncz, sâmbătă, în localitatea maghiară Tiszalúc, la Forumul de Inovare pentru Tineret.
Zsófia Koncz a subliniat că aceasta reprezintă a treia cea mai mare creştere din Uniunea Europeană, în acest domeniu. În plus, numărul de doctoranzi şi de tineri cercetători care să ia locul celor care se retrag din activitate este în creştere; în cinci ani aproape că s-a dublat numărul de doctoranzilor, a adăugat oficialul maghiar.
Potrivit politicianului, 30% dintre aceşti studenţi sunt străini, ceea ce arată că instituţiile de învăţământ superior din Ungaria sunt atractive şi în străinătate. Guvernul Ungariei a renovat instituţiile de învăţământ superior, creează parcuri ştiinţifice şi a reformat sistemul de sprijinire dedicat cercetărilor bazate pe excelenţă, a menţionat Koncz.
Secretarul de stat a anunţat că sub coordonarea fizicianului maghiar Ferenc Krausz, laureat cu Premiul Nobel, a fost lansat şi programul numit „Chemarea acasă a campionilor”, prin intermediul căruia guvernul maghiar vrea să convingă cercetătorii să revină acasă. Cercetătorul şi fizicianul Gergely Endrődi s-a alăturat din Germania programului, iar Ferenc Krausz „este foarte, foarte hotărât să ia legătura cu mulţi cercetători”, a spus Zsófia Koncz.
În discursul susţinut în cadrul deschiderii, secretarul de stat a vorbit şi despre reînnoirea formării profesionale şi a subliniat că guvernul maghiar a introdus „un foarte serios sistem de burse”, concentrându-se asupra modului în care se poate ajunge la tineri prin formarea profesională, împreună cu companiile.
Zsófia Koncz a subliniat că în privinţa inovării, guvernul trebuie să formeze o alianţă cu tinerii pentru ca maghiarii „să aibă cu adevărat succes”, întrucât performanţa economică a unei ţări este determinată şi de modul în care aceasta se poate „conecta” la inovare. Potrivit politicianului, creativitatea maghiarilor este unică de secole întregi, iar în acest sens există „o nevoie imensă” de tineri.
Secretarul de stat a subliniat: pentru ca Europa să fie cu adevărat competitivă, este nevoie de tineri de succes. Este important ca guvernul să sprijine acest lucru cu programe prioritare precum reţeaua de laboratoare studenţeşti János Selye, programul de burse Pannónia sau programul János Neumann, care este noua strategie de inovare a ţării, a spus politicianul.
Zsófia Koncz a relatat că guvernul ungar şi-a stabilit obiectivul ca până în 2030, Ungaria să fie printre primele zece ţări inovatoare din Uniunea Europeană şi printre primele douăzeci şi cinci de ţări inovatoare din lume.
