În Ungaria începe o nouă eră în istoria şi dezvoltarea economiei energetice şi a hidrogenului, „am creat o lume nouă”, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Csaba Lantos, la Kardoskút, în judeţul Békés, unde a fost inaugurată prima fabrică din Ungaria pentru producerea hidrogenului.
Ministrul a subliniat că acesta este primul pas pentru implementarea tehnologiei hidrogenului şi a industriei hidrogenului în Ungaria, pentru a reduce dependenţa energetică a ţării, precum şi primul pas către stocarea sezonieră, rentabilă şi de mare capacitate a energiei electrice.
Ákos Kriston, Director General al companiei Magyar Földgáztároló Zrt. (specializată pe stocarea gazelor naturale), a declarat că, în cadrul proiectului Akvamarin, compania a instalat un sistem de electroliză de 2,5 megawaţi şi tehnologia asociată pentru producerea hidrogenului la instalaţia subterană de stocare a gazelor din Kardoskút (Kardoskúti Földalatti Gáztároló).
Cu ajutorul unei unităţi de electroliză şi a energiei electrice, apa de la robinet este descompusă în hidrogen şi oxigen, iar hidrogenul este stocat după presurizare, a explicat acesta. Există două utilizări posibile: ca materie primă, pentru a vinde hidrogenul în cisterne, sau pentru a-l folosi ca materie primă amestecat cu gazele naturale, la compresoarele pe gaz.
Avantajul proiectului constă în faptul că surplusul de electricitate generată de sursele de energie regenerabilă (panouri solare) poate fi stocat în reţeaua de electricitate, în cantităţi mari, până la câteva sute de megawaţi, sub formă de hidrogen, pentru perioade lungi de timp, chiar luni, şi, la cerere, poate fi reciclat sub formă de electricitate, a explicat directorul.
Acesta a subliniat că la Kardoskút nu a fost construită o infrastructură complet nouă, ci a fost necesară transformarea instalaţiei de stocare a gazelor naturale pentru acest proiect. Deocamdată se poate produce o cantitate mică de hidrogen, 400 de metri cubi pe oră.
Sistemul de electroliză de 2,5 megawaţi a fost instalat în cooperare cu patru universităţi şi un institut de cercetare, iar în urma exploatării acestuia s-a acumulat experienţă şi se aşteaptă înregistrarea unui brevet în domeniul testării materialelor.
Proiectul actual se concentrează pe tehnologiile de suprafaţă, dar compania face parte dintr-un alt consorţiu internaţional care investighează potenţialul de stocare a hidrogenului în straturi de rocă poroasă din subteran. Ca parte a unui al treilea consorţiu, încearcă să cerceteze injectarea şi extragerea hidrogenului pur în şi din straturile de stocare, a mai explicat directorul.
Csaba Lantos a mai vorbit şi despre faptul că, în prezent, în Ungaria, funcţionează centrale solare care produc 4 750 de megawaţi, dintre care 2 900 de megawaţi provin din panouri solare industriale, iar 1 700 din panouri solare de uz casnic.
În strategia sa privind schimbările climatice, Ungaria a stabilit, până în anul 2030, un obiectiv de 6,5 gigawaţi de capacitate fotovoltaică, dar acesta va fi “cu siguranţă depăşit”, întrucât, potrivit calculelor, până atunci vor fi deja 10 gigawaţi. Cu toate acestea, consumul mediu de electricitate al Ungariei este de 6 000-6 500 de megawaţi, astfel surplusul de electricitate produs va trebui să fie stocat în baterii sau sub alte forme, a explicat ministrul.
În prezent, în Ungaria, există baterii de scară industrială cu o capacitate totală de 25 de megawaţi, astfel încât orice opţiune care înlocuieşte stocarea în baterii, cum ar fi tehnologia hidrogenului, este importantă, a adăugat acesta.
Proiectul de cercetare-dezvoltare a costat 5,6 miliarde de forinţi (15,08 milioane euro), din care 2,5 miliarde de forinţi (6,73 milioane euro) au fost subvenţie de la stat.