În București sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I și II. Doar la două se lucrează în prezent. Zece șantiere sunt în conservare, iar 147 se află în diferite etape de proiectare. Toate acestea în condițiile în care un cutremur major ar putea afecta, doar în Capitală, 33.000 de imobile, potrivit datelor autorității municipale care se ocupă de consolidarea clădirilor și rapoartelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență privind siguranța publică citate de Europa Liberă.
Ultimul Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru Municipiul București și Județul Ilfov, aprobat și actualizat în anul 2023, conține date care ar trebui să îngrozească responsabilii din administrația publică. Să-i îngrozească și să-i facă să treacă la acțiune.
În ipoteza unui seism de magnitudine foarte mare (între 7,4 și 8,1 magnitudine) la o adâncime cuprinsă între 90 și 110 km, la nivel național numărul maxim de clădiri rezidențiale grav avariate poate fi de peste 350.000. Numărul maxim al persoanelor grav rănite sau decedate poate depăși 45.000.
În București, numărul clădirilor rezidențiale grav afectate poate fi între 838 și 33.569, iar în județul Ilfov – între 739 și 19.234.
O variantă mai „blândă” a unui eventual seism, de 7,4 similar celui din 4 martie 1977, ar avaria grav peste 52.000 de clădiri la nivel național, iar numărul răniților și al decedaților ar depăși 14.000.
În București, numărul clădirilor rezidențiale grav afectate ar putea fi între 667 și 1.774, iar în Ilfov – între 550 și 1.655.
