de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpoliticsț
Presa autohtonă s-a agitat azi pe marginea unei ședințe ”îngrijorătoare” la SRI, la vreme de război, cu ușile închise și cu participarea președintelui Iohannis, uitînd că ziua serviciului a căzut anul acesta duminică, iar luni a venit Charles Michel și a ocupat agenda prezidențială. Deci, nimic mai mult decît o ședință aniversară. Și totuși, ceva a răzbătut din spatele ușilor închise, sub forma unei poziționări neașteptate a lui Hellvig.
După ședința menționată, a venit, astfel, un comunicat al SRI din care aflăm un punct de vedere al directorului Eduard Hellvig:
”În cadrul evenimentului, a fost evocată și problematica pachetului de legi ale securității naționale, prin raportare inclusiv la tema războiului: „(…)Atunci când dezbatem teme precum actualizarea legislației sau acoperirea lacunelor normative, în spațiul public revin, inerent, comparațiile cu perioada de dinainte de 1989. (…) Din calitatea de director al instituției, pot afirma cu deplină siguranță că, deși reticența poate fi de înțeles până la un punct, a rămâne cantonați în aceasta nu face decât să funcționeze împotriva propriilor noastre obiective ca stat.
Existența unei legislații clare ne-ar oferi un reper. Și nu doar în sensul în care serviciile de informații primesc instrumente pentru a acționa, ci și în cel în care acestora li se setează limite și li se impun răspunderi.”
De-a lungul anilor, mai-marii serviciilor și acoliții lor din politică au vorbit sistematic – și au făcut și propuneri concrete în acest sens – despre sporirea atribuțiilor, implicit a puterii și a influenței serviciilor secrete.
Unele dintre aceste propuneri, nu le mai amintim, au stîrnit stupefacție și indignare prin conținutul lor, complet în afara cadrului democratic.
E un eveniment, am spune, ca un director în funcție să vorbească despre limitarea acestor atribuții și de impunerea de răspunderi, nu doar de avantaje.
Poziția de azi a lui Hellvig vine în continuarea celei, la fel de surprinzătoare, din decembrie, cînd, în premieră, un șef de serviciu secret post-decembrist a denunțat crimele Securității de la Revoluție și a cerut clarificarea deplină a rolului jucat de aceasta: ”Milioane de români încă așteaptă acest adevăr pentru a închide o dată pentru totdeauna unul din capitolele cele mai criminale ale comunismului românesc” a spus Hellvig, într-un discurs.
Cu două luni înainte, același Hellvig șocase printr-o altă declarație neobișnuită privind arhivele SRI: ”Desecretizarea va continua, inclusiv cu punerea la dispoziția cercetătorilor a informațiilor declasificate despre evenimente care au avut loc și după 1989. Vindecarea trecutului poate fi posibilă doar prin prezentarea adevărului”.
Nu e clar, deocamdată, dacă aceste poziționări contra curentului ale lui Hellvig devoalează construcția atentă a unui discurs politic pentru anul electoral 2024, sigur e că ceva interesant se petrece de la o vreme la vîrful celui mai mare serviciu autohton.
- Advertisement -
