Printre cele 132 de modificari din Codul de procedura penala, guvernul Ciolos a strecurat articole care permit procurorilor sa anuleze hotarari judecatoresti, sa obtina datele financiare ale cetatenilor fara mandat si sa dea buzna in relatia avocat-inculpat: „Institutiile financiare sunt obligate sa predea inscrisurile sau informatiile la care se face referire in autorizatia emisa de procuror”. A disparut sintagma „cu incuviintarea prealabila a judecatorului”, scrie Lumea Justiției.
Cel mai grav atentat impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului il reprezinta articolul 146 indice 1 din Codul de procedura penala, intitulat „Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane”. Prin aceasta noua dispozitie, Executivul le-a dat procurorilor puterea de a obtine, fara mandat de la instanta, datele financiare ale cetatenilor: „In cazurile in care exista urgenta, (…), procurorul poate dispune obtinerea datelor privind tranzactiile financiare efectuate sau care urmeaza a fi efectuate… Institutiile de credit sau entitatile financiare care efectueaza tranzactiile financiare sunt obligate sa predea inscrisurile sau informatiile la care se face referire (…) in autorizatia emisa de procuror”.
Puteri mai multe pentru politisti. Sintagma „cu incuviintarea prealabila a judecatorului” a disparut
O alta dispozitie din Ordonanta de urgenta confera politistului, ca organ de urmarire penala, puterea de a transforma o persoana in suspect. Este vorba despre Art. II pct. 76, prin care Guvernul a modificat alineatele (1)-(3) ale articolului 305 din Codul de procedura penala:
„(1) Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste, chiar daca autorul este indicat sau cunoscut.
(2) Inceperea urmaririi penale si respectiv continuarea efectuarii urmaririi penale se dispun prin ordonanta care cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2) lit. a) – c) si g).
(3) Atunci cand exista probe din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala si nu exista vreunul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect. Masura dispusa de organul de cercetare penala se supune, in termen de 3 zile, confirmarii procurorului care supravegheaza urmarirea penala, organul de cercetare penala fiind obligat sa prezinte acestuia si dosarul cauzei.”
In vechea reglementare, doar procurorul putea acorda unei persoane calitatea de suspect: „(3) Cand din datele si probele existente in cauza rezulta indicii rezonabile ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala, procurorul dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect”.
O alta confirmare a statului politienesc in toata splendoarea sa, daca mai era nevoie, o constituie disparitia sintagmei „cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati” de la art. 153 alin. (1) Cpp. Modificarea a fost operata de Guvern prin art. II punctul 31 din Ordonanta:
„31. Alineatul (1) al articolului 153 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricarei alte institutii care detine date privind situatia financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenta si continutul conturilor unei persoane, in cazul in care exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe”.
Iata acelasi text de lege in reglementarea actuala:
„Art. 153 – Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane
(1) Procurorul poate solicita, cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, unei institutii de credit sau oricarei alte institutii care detine date privind situatia financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenta si continutul conturilor si a altor situatii financiare ale unei persoane in cazul in care exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe”.
Culmea stalinismului: Procurorul poate revoca o hotarare judecatoreasca!
In fine, o alta enormitate, pe care deja am semnalat-o cu ocazia prezentarii integrale a Ordonantei de urgenta, este modificarea operata, la art. 242 alin. (4) din Codul de procedura penala, prin articolul II punctul 57 din Ordonanta de urgenta, care efectiv ii da procurorului puterea de a anula o hotarare judecatoreasca in materia unor drepturi si libertati fundamentale (cum ar fi proprietatea si libertatea de miscare): „In cursul urmaririi penale, revocarea masurilor preventive ale controlului judiciar si controlului judiciar pe cautiune, precum si inlocuirea acestor masuri intre ele se dispune de procuror, chiar daca masura a fost luata de catre judecatorul de drepturi si libertati”.
