Guvernul de la Chișinău, al premierului liberal-democrat Valeriu Streleț, a fost demis joi de parlament, printr-o moțiune de cenzură inițiată de opoziția socialistă și comunistă.
Potrivit legislației, în cel mult trei zile, Cabinetul de miniştri va trebui să-şi dea demisia, iar şeful statului va desemna un nou prim-ministru.
Ulterior, într-un interval de 15 zile, premierul desemnat va prezenta Parlamentului propunerile pentru noul Cabinet. Dacă acesta va fi acceptat de deputaţi, noii miniştri vor putea depune jurământul.
Respingerea Guvernului de către Legislativ va duce la desemnarea unui nou premier de către preşedintele ţării.
În situaţia în care deputaţii vor respinge repetat noul Cabinet şi programul de guvernare, şeful statului poate dizolva Parlamentul. Drept urmare, sunt organizate alegeri parlamentare anticipate.
CITIȚI ȘI:Cine e PĂPUȘARUL de la Chișinău/ Legătura cu PSD și Cosmin Gușă/ Jocul Moscovei
Cine va fi premier?
În presa de la Chișinău se vehiculează deja numele viitorului candidat pentru fotoliul de prim-ministru. Este vorba de democratul Andrian Candu, președinte al Parlamentului, despre care presa a scris că este finul de cununie al controversatului om de afaceri și politician, Vlad Plahotniuc, finanțatorul Partidului Democrat.
O altă candidatură pentru fotoliul de premier ar fi cea a ex-prim-ministrului, Iurie Leancă, în prezent președinte al Partidului Popular European. Leancă nu s-a grăbit însă să răspundă dacă este adevărat ca va accepta din nou funcția de premier, menționând că sunt niște „discuții ipotetice care nu trebuie anticipate”.
Nici liberalii, nici grupul fostului premier, Iurie Leancă, nu au susținut moțiunea de cenzură. La începutul ședinței Legislativului, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a reiterat faptul că nu va vota documentul, menționând că R.Moldova are nevoie de stabilitate, de un Guvern proeuropean.
Comentatorul politic, Nicolae Negru, spunea la RFI că de fapt moțiunea de cenzură a apărut după ce Guvernul Streleț şi-a exprimat intenția de reziliere a contractului privind concesionarea Aeroportului Chişinău. „M-am mirat că pentru prima dată socialiştii şi comuniştii şi-au unit forțele şi au semnat această moțiune de cenzură. Partidul Democrat cred că stă în spatele acestei mişcări. Este interesat de această acțiune împotriva rezilierii contractului cu firma omului de afaceri, Ilan Shor, cel care l-a denunțat pe Vlad Filat”.
În iunie, R.Moldova a rămas fără Guvern, după demisia premierului Chiril Gaburici. Ulterior, cele trei partide proeuropene, PLDM, PD și PL au format Alianța pentru Integrare Europeană și au convenit asupra formării unui nou Guvern. La sfârșitul lunii iulie, Valeriu Streleț a fost desemnat oficial pentru funcția de prim-ministru, după ce candidatura fostului ministru al Educației, Maia Sandu a fost respinsă de democrați și liberali, pentru că a venit cu mai multe cerințe, printre acestea fiind demisia guvernatorului BNM și a procurorului general.
Executivul în frunte cu Valeriu Streleț a obținut pe 30 iulie în Parlament, fără nici o problemă, votul colegilor din alianța de guvernare. Liderul democraților, Marian Lupu, declara atunci: „Intenția noastră este ca Executivul să fie eficient, să avem sprijin politic, să nu admitem greșelile din trecut. Am căzut de acord pe toate chestiunile cu Valeriu Streleț, lucru care îmi inspiră încredere”.
Amintim că în martie 2013, Guvernul condus de liberal-democratul Vlad Filat a căzut, în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de Partidul Comuniștilor, fiind acuzat de corupție. Pentru demiterea Executivului au votat deputații PD, PCRM și cei neafiliați. Ulterior, Filat nu a mai putut fi numit din nou premier. Potrivit unei hotărâri a Curții Constituționale, un prim-ministru al unui Guvern demis „prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile”.
