Guvernul alege, din nou, să dezechilibreze și mai mult piața transporturilor și, în loc să corecteze distorsiunile dintre modurile de transport, le agravează, această politică lovind nu doar în companiile feroviare, ci în întreaga economie, susțin transportatorii feroviari de marfă privați.
‘Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR) acuză Guvernul României că ignoră deliberat cifrele care arată adâncirea dezechilibrului dintre modurile de transport și împinge transportul feroviar de marfă spre colaps și șomaj în masă. În 2024, calea ferată a transportat aproximativ 43 de milioane de tone de marfă, în timp ce pe șosea s-au transportat aproximativ 323 de milioane de tone. În primele nouă luni din 2025, diferența a rămas uriașă: aproximativ 30 de milioane de tone pe calea ferată, față de aproximativ 246 de milioane de tone pe șosea. Aceste cifre nu mai descriu doar un decalaj. Ele descriu eșecul unei politici publice. După ani de degradare, costuri în creștere, infrastructură slabă, întârzieri cronice și pierdere de trafic, statul continuă să trateze un sector strategic al economiei ca pe o problemă care poate fi ignorată la nesfârșit’, se arată într-un comunicat al OPSFPR, remis vineri AGERPRES.
În opinia membrilor organizației patronale, nu mai este vorba despre neatenție sau întârziere, ci despre ‘inconștiență administrativă’, iar nota de plată se vede deja în economie, în infrastructura rutieră, în declinul transportului feroviar de marfă și în riscul real al unui șomaj în masă.
‘În timp ce transportul rutier de marfă este sprijinit, transportul feroviar de marfă este lăsat să se afunde sub povara costurilor, a blocajelor operaționale și a lipsei de reacție a autorităților. Statul nu mai asistă pasiv la degradarea sectorului. Statul o produce. Guvernul alege, din nou, să dezechilibreze și mai mult piața transporturilor. În loc să corecteze distorsiunile dintre modurile de transport, le agravează. În loc să refacă echilibrul, mută și mai multă marfă de pe șină pe șosea. În loc să protejeze un sector esențial pentru economie, îl împinge spre marginea prăpastiei. Această politică nu lovește doar în companiile feroviare. Lovește în întreaga economie. Mai multă marfă mutată pe șosea înseamnă mai mult trafic greu, mai multă uzură a infrastructurii rutiere, costuri publice mai mari, congestie mai mare și o presiune tot mai puternică asupra unor coridoare deja sufocate. Valea Oltului, Valea Prahovei și ruta spre Constanța nu mai au nevoie de explicații suplimentare. Au nevoie de decizii care să scoată marfa de pe șosea și să o readucă pe calea ferată. Guvernul face exact invers’, atrage atenția OPSFPR.
Transportatorii feroviari de marfă susțin că o creștere cu numai 10% a volumului transportului feroviar de marfă, raportat la nivelul anului 2024, ar însemna aproximativ 4,3 milioane de tone suplimentare transportate pe calea ferată. În echivalent brut, aceasta înseamnă circa 215.000 de curse de camion de 20 de tone care nu ar mai ajunge pe drumurile României.
Chiar și o creștere de doar 5% ar însemna peste 2 milioane de tone suplimentare pe șină și peste 100.000 de curse de camion în minus pe șosele.
Astfel, orice efort minim, dar real, de susținere a transportului feroviar ar produce efecte imediate și vizibile: mai puține camioane pe șosele, mai puțină uzură, mai puțină congestie, costuri externe mai mici și o logistică mai eficientă pentru economie.
Conform sursei citate, transportul feroviar produce emisii de CO2 pe tonă transportată de aproximativ opt ori mai mici decât transportul rutier de marfă. Cu toate acestea, exact sectorul care ar trebui consolidat este împins spre slăbire.
‘România nu doar că ignoră logica europeană. O contrazice frontal. Efectele sociale ale acestei politici sunt la fel de grave. În spatele cifrelor se află companii, investiții, salariați, meserii și lanțuri logistice întregi. Slăbirea accelerată a transportului feroviar de marfă pune în pericol aproximativ 100.000 de locuri de muncă susținute direct și indirect de sectorul feroviar la nivel național. Când lovești în calea ferată, nu lovești într-o statistică. Lovești într-o infrastructură economică vitală’, avertizează societățile care activează pe acest segment.
În plus, reducerea traficului feroviar înseamnă și reducerea veniturilor generate pentru infrastructura feroviară, situație care afectează direct rețeaua, capacitatea de întreținere și sustenabilitatea financiară a sistemului.
Patronatul consideră că această politică ridică probleme serioase de distorsiune concurențială între modurile de transport și solicită Consiliului Concurenței, inclusiv prin mecanismele instituționale specifice din domeniul feroviar, să analizeze de urgență efectele reale ale acestor măsuri asupra concurenței intermodale.
În aceste condiții, OPSFPR atenționează că va utiliza toate căile instituționale și legale disponibile, la nivel național și european și va sesiza instituțiile europene competente, inclusiv Comisia Europeană, sub aspectul compatibilității acestor măsuri cu normele privind ajutorul de stat, concurența și funcționarea echitabilă a pieței interne.
Dacă autoritățile române refuză să corecteze dezechilibrul, problema va fi ridicată la nivel european, avertizează OPSFPR.
‘În paralel, OPSFPR va continua consultările cu colegii din sectorul feroviar de stat și va evalua oportunitatea unor forme de reacție publică și instituțională adecvate gravității situației. Solicităm Guvernului României, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și Consiliului Concurenței să înceteze imediat această abordare profund dezechilibrată și să trateze transportul feroviar de marfă ca pe ceea ce este: un sector strategic, nu o variabilă sacrificabilă. În lipsa unei corecții rapide, costul acestei politici va fi suportat de întreaga economie: mai mult trafic greu, infrastructură rutieră mai degradată, costuri publice mai mari, competitivitate mai slabă și un sector feroviar împins tot mai aproape de colaps. Cei care au fost avertizați și au ales să nu intervină nu vor mai putea invoca necunoașterea consecințelor’, se mai arată în comunica
