În cel mai recent articol al său, guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei avertizează cu privire la probabilitatea tot mai mare a apariţiei unei noi şi foarte puternice crize financiare globale. Totodată, acesta atrage din nou atenţia asupra punctelor slabe ale guvernării care în opinia sa pun piedici în calea recuperării economice. György Matolcsy solicită schimbări instituţionale semnificative în structura şi funcţionarea guvernului maghiar, întrucât în opinia sa, aceasta este singura modalitate prin care ţara poate evita să cadă „în capcana venitului mediu”, transmite agenția maghiară de știri MTI.
În articolul publicat luni, guvernatorul a reiterat, printre
altele, că în ciuda succesului economic pe care Ungaria l-a
înregistrat între 2010 şi 2019, până la finalul anului 2019 ţara nu
a atins vârful istoric din 1936, când – după Trianon – Ungaria s-a
aflat în cel mai apropiat punct faţă de dezvoltarea statelor din
Europa de Vest, respectiv de dezvoltarea medie a statele membre UE
de acum. Atunci, Ungaria a atins aproape 83% din media “UE”, în
timp ce la finalul anului 2019 s-a aflat la numai 73%.
În opinia sa, un motiv decisiv îl reprezintă deficienţele
funcţionării statului, în special punctele slabe ale funcţionării
guvernului. “Dacă este să facem o comparaţie cu concurenţii noştri,
în Ungaria performanţa economică medie de până acum a izvorât
dintr-o performanţă medie a guvernului, în acest deceniu. Altfel
spus, performanţa de recuperare a Ungariei a fost doar una medie,
deoarece eficienţa operaţiunilor de stat a fost una medie”, a
explicat.
În articolul publicat pe pagina de internet a publicaţiei
“Magyar Nemzet”, guvernatorul a tras 12 concluzii în urma
deceniului 2010-19 şi în urma gestionării actuale a crizei
economice. Printre altele, a constatat că între 2010 şi 2013,
centrul pentru politici economice a funcţionat eficient, iar
Ministerul Economiei Naţionale – inventat şi numit de către
prim-ministrul Ungariei – a realizat atât o reformă bugetară, cât
şi o schimbare în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. În
opinia sa, schimbările instituite în 2013 cu privire la banca
centrală au fost, de asemenea, unele corecte.
Potrivit lui Matolcsy, o greşeală a fost faptul că în 2013 a
fost schimbat şeful centrului de politici economice cu un ministru
al finanţelor, iar mai apoi, desfiinţarea Ministerului Economiei
Naţionale şi încredinţarea politicii economice Ministerului
Finanţelor. “Acest lucru a pus punct principiilor de centru
dreapta; în opinia sa, interesul bugetar nu poate reprezenta o
busolă a politicilor economice. Aceasta este o ruptură care pare să
spună că partea naţională renunţă, pe plan politic, la ideea de
naţiune, creştinism sau familie”, a scris Matolcsy.
Această schimbare a creat “un vid de politică economică”, pe
care prim-ministrul a încercat să îl rezolve personal, iar
consiliul economic, la nivel de instituţie. Lucru care a eşuat. Din
exterior, Banca Naţională a Ungariei nu a putut – şi nici nu era
posibil – să umple golul din politicile economice, iar în cadrul
guvernului nu a existat o instituţie care să fie autorizată şi
capabilă să facă acest lucru, a explicat.
Din 2018, a început un nou mandat de guvernare, dar acesta nu
era, nici în continuare, un centru al politicii economice, astfel
încât Ministerul Finanţelor a fost obligat să acţioneze ca un
astfel de centru. Noul minister înfiinţat, Ministerul Inovaţiei şi
Tehnologiei a primit o listă prea lungă de sarcini, dar fără să
devină un centru al politicilor economice. Nici nu putea fi, pentru
că a primit sarcini prea multe în plus faţă de sarcina sa
principală – aceea de a concentra pe domeniile inovaţiei/cercetării
şi dezvoltării/învăţământului superior/industriei de apărare,
sarcini care ar fi trebuit să fie rezolvate de centrul de politici
economice – ţinut la distanţă de interesul bugetar anual – dacă ar
fi existat aşa ceva, a spus György Matolcsy.
Guvernatorul a spus: atunci când în 2020 a lovit criza, Banca
Naţională a Ungariei şi sistemul financiar au gestionat cu succes
criza economică, ministerul responsabil cu fluxul de capital străin
a funcţionat bine, Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei a pregătit
cu succes condiţiile necesare pentru ca recuperarea să meargă bine,
dar lipseşte, în continuare, un creier care să analizeze politicile
economice ale guvernului şi care să fie un centru de acţiune.
Astfel, gestionarea crizei economice are doar rezultate medii până
acum.
