Germania sprijină introducerea unui nivel minim anual al reducerii datoriei, întrucât doreşte ca avantajele monedei euro şi ale pieţei unice să fie menţinute, inclusiv prin stabilirea unor reguli fiscale îmbunătăţite, a susţinut ministrul finanţelor german Christian Lindner, într-un interviu acordat recent European Newsroom.
Berlinul a solicitat constant ţinte anuale obligatorii mai stricte pentru reducerea datoriei publice şi a deficitului statelor membre puternic îndatorate. Totuşi, Comisia Europeană a propus doar o flexibilitate sporită pentru a le permite ţărilor să facă investiţiile necesare în scopul modernizării economiei şi combaterii schimbărilor climatice.
Regulile stricte ale Uniunii Europene privind deficitul şi datoria au fost suspendate întrucât pandemia de COVID-19 a determinat ţări ca Germania şi Olanda să accepte valori mari ale datoriei publice, ceea ce a sporit apelurile pentru o reformă a Pactului de Creştere şi Stabilitate.
”Cu toţii avem de câştigat de pe urma pieţei unice şi majoritatea statelor membre (ale UE) şi de pe urma uniunii monetare, dar aceste beneficii nu sunt garantate pentru totdeauna. Trebuie să muncim constant pentru ele. Finanţele publice solide sunt o precondiţie pentru o piaţă unică competitivă şi pentru o uniune monetară stabilă. Iată de ce Germania pledează pentru eforturi ambiţioase de reformare a Pactului de Creştere şi Stabilitate. În viitor, creşterea ratelor datoriei şi ale deficitelor anuale va conduce probabil la slăbirea pieţei unice şi a euro. Acestea fiind zise, propunerea Comisiei Europene trebuie să fie îmbunătăţită pentru că până acum nu este garantat faptul că vom vedea o scădere a nivelurilor datoriei şi deficitului într-o manieră realistă şi de încredere. De aceea, Germania a prezentat propuneri tehnice pentru de a introduce condiţionalităţi cuantificabile, pe de o parte, şi pentru această salvgardare comună, pe de altă parte. Referitor la aceasta din urmă, avem nevoie de garanţia că va exista un nivel minim anual al reducerii datoriei şi 1% nu este excesiv de ambiţios în vremuri normale. Dar, evident, suntem deschişi faţă de ideea unei clauze de salvare generală pentru circumstanţe excepţionale”, a spus Lindner.
Potrivit acestuia, regulile fiscale actuale din zona euro sunt suficient de flexibile pentru a permite ajustări.
”Pe de o parte, trebuie să menţinem un nivel ridicat al investiţiilor în sectorul public. Pe de altă parte, nu există vreo alternativă realistă la reducerea ratelor deficitelor şi a datoriei. O datorie publică prea mare ne-ar afecta dezvoltarea economică şi încrederea în euro ca moneda noastră comună. Aşadar, noi trebuie să schimbăm regulile fiscale într-o manieră prin care ajustările să fie posibile într-un mod mai realist decât s-a întâmplat în trecut. Pe de altă parte, această manieră trebuie să conducă la finanţe publice mai solide. Aceasta este o sarcină foarte serioasă şi foarte complexă – din punct de vedere politic, tehnic, economic, juridic. Trebuie să fim rapizi, dar pentru mine a găsi soluţia cea mai bună şi cea mai durabilă este mai important decât a avea cea mai rapidă soluţie”, a explicat demnitarul german în interviul pentru European Newsroom.
Un alt subiect abordat de Christian Lindner a fost reprezentat de bugetul şi cadrul financiar multianual ale Uniunii Europene. Germania nu poate subscrie la contribuţii suplimentare la bugetul UE şi consideră că este nevoie de stabilirea clară a priorităţilor bugetului blocului comunitar.
”Înainte de creşterea contribuţiilor statelor membre, nevoile financiare suplimentare ar trebui să fie acoperite prin realocări sau prin folosirea flexibilităţii existente în bugetul Uniunii Europene pentru evenimente neprevăzute. Acestea fiind zise, desigur, noi nu considerăm necesar să se introducă noi resurse sau finanţări suplimentare. Poziţia guvernului german în această privinţă nu s-a schimbat”, a afirmat ministrul german.
Pe de altă parte, Lindner a estimat că în prezent nu ar fi nevoie de excepţii de la regulile fiscale în privinţa cheltuielilor de apărare. El a răspuns astfel unei întrebări care evoca posibilitatea ca în discuţia despre reforma Pactului de Creştere şi Stabilitate să se convină cu privire la un tratament special pentru cheltuielile pentru apărare, în contextul continuării agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Grecia, de exemplu, a solicitat o exceptare parţială sau totală a cheltuielilor de apărare din calcularea bugetului naţional.
”Cu siguranţă trebuie să ne îmbunătăţim capacităţile securităţii în Europa. Situaţia geopolitică s-a schimbat complet. Probabil ştiţi că Germania consolidează din nou Bundeswehr (forţele armate germane, n.red.). Acestea fiind zise, încă nu sunt convins că avem nevoie de excepţii de la regulile fiscale pentru cheltuielile de apărare. De ce sunt atât de sceptic? Pur şi simplu pentru că pieţele de capital nu fac distincţie între motivele îndatorării. Pentru pieţele de capital, datoria este datorie şi o datorie prea ridicată conduce la instabilitate. Ea poate alimenta inflaţia şi reduce sustenabilitatea finanţelor noastre publice”, a încheiat ministrul finanţelor german.
