de Marcel Fürstenau, comentariu Deutsche Welle
Bundesnachrichtendienst (BND) supraveghează Internetul la nivel mondial. Este legal. Dar ziarişti străini vor să obţină din partea Curţii Constituţionale germane modificarea legii.
Fără Edward Snowden nu ar fi existat legea de funcţionare a serviciului german de informaţii externe BND, modificată în 2017. Căci abia prin dezvăluirile sale a devenit cunoscută implicarea profundă a BND în scandalul legat de serviciul american de spionaj National Security Agency (NSA). Snowden a dovedit cu documente pe care le-a publicat în 2013 cum NSA supraveghează cu ajutorul BND comunicaţiile prin Internet din întreaga lume. Afectată de aceste practici a fost şi cancelara Angela Merkel.
De acest scandal transatlantic s-a ocupat la vremea respectivă o Comisie a Bundestagului german, care a elaborat un proiect de reformare a legii de funcţionare a BND. Toate bune şi frumoase, doar că în cele din urmă a ieşit o nouă lege extrem de controversată. Fiindcă doar cetăţenii germani sunt scutiţi de supraveghere nemotivată în străinătate. Împotriva acestei legi a depus plângere la Curtea Constituţională de la Karlsruhe, între alţii, organizaţia internaţională pentru drepturile omului „Reporteri fără Frontiere”. Procesul a debutat marţi, 14.01, şi sentinţa este aşteptată în termen de câteva luni.
Plângeri au depus şi câţiva jurnalişti de investigaţie străini. Ei îşi fac griji pentru propria securitate şi pentru securitatea informanţilor proprii. Reporterul macedonean Goran Lefkov investighează cazuri de corupţie din ţara sa. Adesea cu legături directe sau indirecte în Germania, după cum susţine el. Şi este adesea dependent de surse de informaţii cu care comunică prin telefon, e-mail sau messenger.
Edward Snowden a pus BND în dificultate
Goran Lefkov: „Este un pericol pentru drepturile fundamentale ale omului”
Lefkov a subliniat: „Dacă sunt ascultate discuţiile cu informatorii mei, atunci sursele mele amuţesc.” De aceea el consideră legea de funcţionare a BND „un atac grav asupra ziariştilor de investigaţie şi a libertăţii presei.” Aceasta este „un pericol pentru drepturile fundamentale şi drepturile omului.”
Guvernul german şi împreună cu el BND-ul consideră însă că aceste temeri sunt nefondate. Executivul şi serviciul de spionaj german consideră că supravegherea în masă a străinilor în străinătate este indispensabilă mai ales în lupta contra terorismului. În acest scop informaţiile obţinute sunt la nevoie stocate şi transmise şi altor servicii secrete străine.
Cancelaria Federală: este o chestiune de război şi pace
Şeful Cancelariei Federale, creştin-democratul Helge Braun, a amintit în debutul procesului şi de tensiunile actuale din Iran, Irak sau Libia. El a subliniat că Germania are în context nevoie de informaţii de încredere în termen de doar câteva ore. „Întrebarea cine a executat un atac sau altul poate decide dacă este război sau pace”, a spus oficialul.
Şi cei care au depus plângere la Curtea Constituţională înţeleg motivele pentru care BND supraveghează comunicaţiile prin Internet în străinătate. Dar ei spun că legea este neconstituţională, fiindcă face distincţia între germani şi străini, fapt care contravine drepturilor universale ale omului. În plus, ei susţin că este imposibil, din motive tehnice, să filtrezi fără a comite greşeli întreaga telecomunicaţie prin telefon, email sau chat. Se află în spatele fiecărei decizii de monitorizare întrebarea ce cetăţenie deţine cineva care comunică în afara Germaniei?
Blaz Zgaga: „Ziariştii se află de partea corectă”
Jurnalistul sloven Blaz Zgaga împărtăşeşte temerile confratelui său Goran Lefkov. Nu este deloc necesar ca un serviciu secret sau altul să-i supravegheze munca pe care o desfăşoară în interesul societăţii. „Eu cred că noi ziariştii ne aflăm de partea corectă. Şi atunci de ce să ne spioneze?” Oricum ziariştii de investigaţii fac o muncă dificilă. Există presiuni imense, ameninţări şi probleme de ordin juridic. Iar monitorizarea sistematică îngreunează suplimentar această activitate, fiindcă „numeroase surse potenţiale de informaţii se tem să ne contacteze”, a explicat Zgaga.
Reprezentantul în proces al „Reporterilor fără Frontiere”, Bijan Moini, s-a arătat satisfăcut de felul în care a debutat procedura. În joc sunt garanţii fundamentale că telecomunicaţiile sunt protejate. Iar Curtea Constituţională trebuie să decidă „dacă şi BND trebuie să respecte această protecţie, când interceptează date în străinătate în timpul monitorizării Internetului.”
În prezent, BND este autorizat să interecepteze enorm de multe date în scopuri foarte difuze şi din motive derizorii, să le prelucreze şi, parţial automatizat, să le transfere unor servicii de spionaj străine. Moini consideră că s-a mers mult prea departe. El consideră că germanii aşteaptă şi din partea serviciului secret american NSA să nu-i supravegheze în masă şi nemotivat. De aceea ar fi foarte util ca „într-o ţară importantă o instanţă importantă să-i pună BND-ului bariere.” Moini speră că şi în alte ţări vor fi luate sub lupă activităţile agenţiilor de spionaj.
