Germania s-ar putea afla într-o situaţie fără ieşire în cazul unei invazii ruse în Ucraina, între principalul ei furnizor de gaze şi cei mai importanţi aliaţi de securitate ai săi, notează Reuters într-o analiză transmisă joi și citată de Agerpres.
Cancelarul Olaf Scholz s-ar confrunta cu presiuni din partea Statelor Unite şi a altor aliaţi occidentali pentru a răspunde unei invazii prin oprirea intrării în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, recent finalizat, care urmează să transporte gaz din Rusia spre Germania.
Însă o astfel de decizie ar risca să exacerbeze o criză de gaze în Europa, pusă aproape unanim pe seama unui deficit de livrări din Rusia şi care a provocat o creştere considerabilă a preţurilor.
Creşterea explozivă a preţurilor a lovit puternic companiile şi consumatorii din regiune, nu în ultimul rând muncitorii cu venituri scăzute din Germania pe ale căror voturi se bazează social-democraţii (SDP) lui Scholz.
‘Germania este între ciocan şi nicovală’, consideră Marcel Dirsus, de la Institutul pentru politici de securitate al Universităţii din Kiel.
‘Guvernul Scholz vrea să-i mulţumească pe americani pentru că ei sunt cei mai importanţi aliaţi ai Germaniei din afara Europei. Însă nici nu vrea să-i supere pe ruşi. Acest lucru e greu de făcut’.
O invazie rusă în Ucraina ar declanşa, foarte probabil, noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei, măsurile contra Nord Stream 2 fiind văzute drept unul din mijloacele de presiune cele mai puternice.
Dar Scholz, care a înlocuit-o pe Angela Merkel în funcţia de cancelar la sfârşitul anului trecut, se confruntă deja cu disensiuni în coaliţia sa de guvernare în legătură cu cât de extinse ar trebui să fie sancţiunile germane legate de Nord Stream 2 dacă Rusia va ataca Ucraina.
Verzii germani, care se opun combustibililor fosili, ar dori renunţarea la proiect, ce aşteaptă încă aprobarea autorităţilor de reglementare. Ei vor de asemenea să-i trimită un semnal clar preşedintelui rus Vladimir Putin că agresiunea externă şi practicile nedemocratice în plan intern nu vor fi recompensate cu contracte de gaz.
Liber-democraţii (FDP, pro-business) au semnalat şi ei că preferă o abordare mai dură faţă de Rusia.
Scholz va spera să găsească un compromis care să satisfacă atât partenerii de coaliţie, cât şi responsabili din partidul său, precum ministrul apărării, Christine Lambrecht, care a spus că Nord Stream 2 nu ar trebui târât în criza ucraineană.
