Pandemia a dovedit cât de dependentă este economia germană de est-europeni. Jurnaliştii de la „Die Welt” analizează soarta sutelor de mii de migranţi din România, Polonia şi Bulgaria, transmite Deutsche Welle.
Pandemia are multe părţi negative. Dar există şi un moment de iluminare, în toată liniştea care s-a aşternut după ce, în primăvară, majoritatea statelor au intrat în lockdown. „Ca şi cum s-ar fi aprins un reflector”, aşa descrie politologul bulgar Ivan Krastev situaţia în discuţia cu jurnaliştii de la prestigioasa publicaţie germană „Die Welt”.
„Migraţia care a produs prăpăstii uriaşe”, astfel se intitulează ampla analiză a situaţiei economiei germane în raport cu forţa de muncă din Europa de Est. Prăpăstiile la care se referă jurnaliştii germani pot fi interpretate din perspective diferite. Pe de-o parte sunt ţările occidentale, cu economii funcţionale şi societăţi dezvoltate, care, până în momentul izbuncnirii pandemiei, păreau a se afla mereu în tabăra învingătorilor. De cealaltă parte sunt statele cu o scurtă istorie comunitară, cu economii firave şi o populaţie împuţinată, de unde tinerii şi cei bine pregătiţi continuă să emigreze în masă. Aceste țări sunt, de obicei, perdanții.
Reflectorul la care se referă faimosul politolog bulgar Krastev a scos practic la iveală „situaţia critică în care se complăceau mai ales germanii”. „În criza provocată de Corona, mulţi oameni din centrul Europei au înţeles cât de dependenţi sunt de est-europeni”, explică Ivan Krastev în discuţia cu jurnalistul german Claus Christian Malzahn.
Branşe întregi au intrat în criză în momentul în care s-a decis închiderea graniţelor. Panica s-a instalat în căminele de bătrâni, spitale şi centrele de îngrijire. Lipsa pe termen lung a forţei de muncă din Polonia, de exemplu, ar fi provocat un blocaj serios în sistemul medical german.
În agricultură, sezonierii nu mai puteau ajunge la fermierii care îi aşteptau în fiecare an. A fost nevoie de un acord special încheiat de guvernul federal. Politologul bulgar se referă la „economia subterană”, care sprijină practic multe sectoare economice din Europa.
„Atât în centrul cât şi în estul Europei a devenit evident că sute de mii, poate chiar milioane de oameni sunt dependenţi de această migraţie a forţei de muncă”, punctează Krastev. Analistul bulgar mai adaugă: „Şi invers, oamenii din România, Bulgaria sau Polonia au remarcat, din nou, cât de mult depind societăţile lor de banii trimişi de rudele din străinătate, de exemplu din Germania.”
Sute de mii de oameni plătiţi cu salarii de mizerie
Situaţia este cunoscută şi la Berlin. Ecologista parlamentară Franziska Brantner, expertă în probleme europene, atrage de ani buni atenţia asupra situaţiei.
Ea este prietenă cu Krastev şi nu oboseşte să avertizeze asupra condiţiilor precare valabile pentru cei care vin să lucreze în Germania. „Foarte puţini germani ştiu în ce condiţii jalnice lucrează mulţi est-europeni în Germania. Nici cifrele nu sunt cunoscute. Estimăm că sute de mii de oameni trăiesc sub limita de sărăcie din Germania şi primesc salarii de mizerie.”
Muncitorii sezonieri şi nu numai nu au parte de lobby nici în ţările de origine şi nici în ţările în care lucrează. Chiar dacă DGB (Uniunea Sindicatelor Germane) iniţiază din când în când procese pentru a crea precedente, jurnalistul de la „Die Welt” constată cu amărăciune că „cei mai mulţi acceptă contracte volatile, salarii proaste şi tratamente dure – pentru că au nevoie de bani.”
Clişeul femeii de serviciu poloneze a fost demult depăşit. Est-europenii lucrează acum ca şoferi pe tiruri, în abatoare, în firmele de curăţenie, în restaurante, spitale sau fabrici.
Articolul publicat în „Die Welt” reia exemplul unei familii din România, care lucrează într-o fabrică de preparate din carne de lângă Berlin. Salariul pare corect, dar în final sunt plătiţi cu 700 de euro, după ce se scad costurile pentru cazare şi echipament de lucru. Cei doi au semat un contract în germană, pe care nu l-au înţeles şi care este şi ilegal, după cum explică în discuţia cu jurnalistul german Hannelore Berdich. Consiliera are o listă întreagă de ilegalităţi: banii puţini plătiţi în mână, fără contract de muncă, demisii ilegale şi retroactive, lipsa plăţii în cazul unui concediu medical.
Interesează pe cineva? Anul acesta au avut loc multe demonstraţii sub deviza „Black Lives Matter”, o temă de actualitate mai ales în SUA. Ecologista Franziska Brantner constată însă cu amărăciune că „după ce a ieşit la lumină situaţia scandaloasă din sectorul de prelucrare a cărnii, nu a avut loc nicio demonstraţie sub deviza Migrant workers matter.„
Despre „mamele-skype” şi „ghinionul permanent”
De cele mai multe ori femeile sunt cele care îşi lasă copiii acasă pentru a munci şi ajuta în Germania, mai aminteşte politiciana germană. „Sprijină astfel familiile germane, dar nu îşi pot creşte proprii copii”, aminteşte Brantner. Sunt numite „mame-skype”, pentru că luni la rând nu reuşesc să îşi vadă micuţii decât prin intermediul unui ecran de computer. În Polonia, există deja o denumire pentru aceşti copii „Eurosieroty” – euro-orfani.
Politologul bulgar Ivan Krastev numeşte această permanentă alienare a copiilor şi părinţilor, regăsită în tot estul Europei, „un ghinion permanent”.
Micuţii care îşi văd mamele doar prin Skype – un fenomen tot mai extins
Zonele în care îşi ridică locuinţe localnicii cu banii câştigaţi în străinătate sunt denumite după ţările în care muncesc cei mai mulţi. În Bulgaria există „cartierul belgian”, pentru că cei mai mulţi noi proprietari de case de acolo lucrează la Bruxelles. Majoritatea familiilor din Polonia, România şi Bulgaria reuşeşte să facă şpagatul între est şi vest. Este de fapt o mică grupă de migratori în cadrul comunităţii, de la sine înţeleasă pentru Germania, care însă produce prăpăstii uriaşe în ţările de origine ale acestora.
Exodul nu este rezervat în exclusivitate forţei de muncă necalificate. În zonele rurale ale Bulgariei, explică Ivan Krastev, „există spitale cu medici puţini sau fără niciun medic. Doctorii rămaşi sunt deseori cei de peste 60 de ani”.
Există speranţă pentru a îndrepta balanţa grav înclinată a Europei? Politologul bulgar este sceptic. „Dreptul la liberă circulaţie în UE atrage o puternică emigraţie. Până astăzi nu există nicio soluţie europeană pentru această problemă. Pe de-o parte, UE oferă posibilitatea de a lucra. Dar exact această posibilitate distruge familii”, conchide Ivan Krastev în articolul publicat în „Die Welt”.
