Miniștrii de Finanțe din zona euro trebuie să înceapă discuțiile privind atenuarea poverii datoriei Greciei, a afirmat luni vicecancelarul german Sigmar Gabriel, într-un discurs rostit la Berlin, transmite Reuters.
Măsurile suplimentare de austeritate impuse Greciei ar putea afecta fragila redresare economică și de aceea „trebuie să ajutăm țara să-și reducă povara datoriei”, a declarat Sigmar Gabriel.
Acesta a adăugat că economia Greciei a revenit în sfârșit pe creștere și această evoluție nu trebuie stopată prin noi măsuri de austeritate.
„De aceea trebuie adoptată astăzi o decizie finală la Bruxelles, la reuniunea Eurogrupului, astfel încât Grecia nu va trebui să se lupte în fiecare an să obțină noi împrumuturi pentru a-și achita datoriile vechi”, a afirmat Gabriel.
Declarația sa vine după ce cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a apreciat recent că o reducere a valorii nominale a datoriei Greciei (haircut) nu este posibilă conform reglementărilor din zona euro.
Germania, deși a insistat ca FMI să ia parte la programul de asistența financiară, a anunțat că o reducere a datoriei Greciei nu poate fi discutată până când Atena nu demonstrează că îndeplinește solicitările creditorilor (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Fondul de susținere a zonei euro).
„Nu este o solicitare a Guvernului de la Berlin să nu existe o ștergere a datoriei, ci mai degrabă, în opinia noastră, în zona euro nu este posibilă, din punct de vedere legal, o astfel de acțiune”, a declarat Angela Merkel.
Premierul elen Alexis Tsipras speră că o finalizare cu succes a evaluării creditorilor internaționali, care ar urma să deblocheze fonduri estimate la cinci miliarde de euro, va deschide calea unor negocieri privind atenuarea poverii datoriei Greciei.
Cele cinci miliarde de euro sunt necesare pentru achitarea împrumuturilor de la FMI, a bondurilor care ajung la scadență de la BCE și a facturilor neplătite din țară.
În 2015, Grecia a înregistrat cel mai ridicat nivel al datoriei din Europa (176,9% din PIB), depășind cu mult plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de UE.
Până acum, Germania și câteva state, inclusiv Finlanda și Slovacia, s-au opus unei reduceri a datoriei Greciei, argumentând că nu este necesară o astfel de măsură, în timp ce FMI consideră că fără o atenuare datoria nu va fi sustenabilă.