Potrivit raportului inspectorilor judiciari despre Protocoalele secrete în Justiție, introducerea sintagmei „altor infracţiuni grave” în cuprinsul art. 2 din protocol a condus la asimilarea nejustificată a infracţiunilor care aduc atingere siguranţei naţionale cu o întreagă suită de alte infracţiuni, precum evaziunea fiscală, corupţia şi abuz în serviciu şi a avut următoarele efecte, transmite Mediafax:
– lăsarea la latitudinea unui serviciu de informaţii si a procurorilor aplicarea măsurilor procedurale destinate iniţial infracţiunilor care aduc atingere siguranţei naţionale;
– punerea sub semnul egalităţii a procurorului cu lucrătorii unui serviciu de informaţii prin constituirea de echipe operative comune, care au acţionat în baza unor planuri comune în vederea documentării şi probării faptelor prevăzute la art. 2 din protocol;
– extinderea competenţei de sesizare din oficiu a SRI şi asupra altor infracţiuni decât cele care adic atingere siguranţei naţionale, prevăzute în legislaţie.
În privinţa sesizărilor din oficiu, Inspecţia Judiciară arată că unele astfel de acte au fost semnate chiar şi de generalul Dumitru Dumbravă.
„Acest ultim efect se datorează nu numai utilizării sintagmei la care ne-am referit în cele ce preced, ci şi lacunelor legislative, ajungându-se la situaţia în care, în dosare înregistrate la PÎCCJ, actul de sesizare să îl constituie procesele verbale încheiate de comandantul UM 0198 Bucureşti, generalul de brigadă Dumitru Dumbravă, în care au fost invocate prevederile art. 61 alin. 1 litera c, raportat la art. 198 şi 199 din CCP, precum şi ale art. 11 din Legea 14/1992.
Astfel de procese verbale au fost identificate la mai multe unităţi de parchet din ţară însă, dacă în cazul acestora procurorii s-au sesizat din oficiu în baza informaţiilor transmise de SRI prin proces verbal, întocmite de ofiţerul anterior menţionat, la PÎCCJ procurorul a considerat că este suficientă sesizarea SRI, aceasta constituind baza formării dosarului penal”, spune documentul.
Mai mult, prin instituirea în sarcina procurorului, prin efectul art. 6 din protocol, a obligaţiei de comunicare către SRI în termen de 60 de zile a modului de valorificare a informaţiilor contravine rolului procurorului de a conduce instrumentarea unui dosar penal şi îl subordonează unui serviciu de informaţii, spun inspectorii.
