Tensiunile globale alimentează evoluții economice la fel de îngrijorătoare. Costurile de împrumut pentru guverne cresc peste tot în lume, remarcă Financial Times, în timp ce Wall Street Journal subliniază că randamentele obligațiunilor de stat înregistrează „cele mai mari niveluri din ultimele câteva decenii”.
Concret, potrivit Reuters, titlurile de stat americane pe 10 ani, un indicator de referință pentru costurile globale de împrumut și prețurile activelor, au ajuns joi la un randament de 5,34%, cel mai ridicat nivel din 2002, aceeași situație înregistrându-se și în cazul obligațiunilor guvernamentale franceze pe 10 ani. Costurile de împrumut ale Marii Britanii au ajuns joi la 6% pentru prima dată din 1998, iar randamentele obligațiunilor japoneze se află de asemenea la maxime care nu s-au mai înregistrat de câteva decenii. Reuters oferă și o explicație: o nouă creștere a prețurilor petrolului pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran, inflația ridicată și perspectiva unor noi majorări ale dobânzilor de către băncile centrale. La acestea se adaugă și îngrijorările legate de nevoile de împrumut și cheltuielile în creștere ale guvernelor, în condițiile în care datoria SUA a depășit 40 de trilioane de dolari, iar raportul datorie-PIB se situează la peste 100% în toate economiile majore din grupul G7, cu excepția Germaniei, detaliază Reuters.
Agenția de știri avertizează și că randamentele ridicate ale obligațiunilor de stat ar putea pune presiune asupra gospodăriilor și companiilor și ar putea agrava situația finanțelor publice.
În zona euro, Franța se confruntă cu cea mai mare problemă, ajungând să se împrumute la dobânzi mai mari decât Grecia sau Italia, state membre care au generat în trecut cele mai mari îngrijorări în acest sens, notează The Economist, explicând că guvernul francez, minoritar, se luptă cu deficitul bugetar în condițiile în care partidele populiste amenință consolidarea bugetară în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor. În contextul unui parlament divizat și al unor piețe financiare tensionate,
Guvernul Lecornu a prezentat proiectul de buget pentru 2027, care include atragerea de 17 miliarde de euro din impozite noi și 26 de miliarde din tăieri de cheltuieli, cu obiectivul de a reduce deficitul la 5% din PIB, notează Les Echos. Le Monde se arată sceptic, subliniind că având în vedere lipsa unei majorități în Adunarea Națională, nu există nicio garanție că proiectul de lege va fi adoptat.
