Francezii au ignorat din nou urnele, duminică, în turul al doilea al alegerilor regionale, marcat de un eşec al extremei-drepte conduse de Marine Le Pen şi al formaţiunii lui Emmanuel Macron, şi permiţând stângii şi dreptei să revendice o dinamică nouă cu zece luni înainte de alegerile prezidenţiale, comentează AFP conform Agerpres.
Circa două treimi (66,3% potrivit unei estimări de la orele 17.00 GMT) din cele aproximativ 48 de milioane de alegători nu au participat la vot, mai puţin decât săptămâna trecută, ceea ce a marcat un record pentru alegeri de la începutul cele de-a V-a Republici, în 1958.
Secţiile de votare s-au închis la orele 18.00 GMT.
„Tocmai am votat, dar nu are rost”, a rezumat la Strasbourg (est) Hugues Hubert, 66 de ani, pensionar din domeniul transporturilor, cu un tricou de fotbal pe umeri, ai cărui copii nu se vor deplasa la vot. „Să votezi la prezidenţiale, de acord, dar pentru departamentale, nu ştim nimic. Ce vor face candidaţii? N-am nicio idee”, a adăugat el.
Dincolo de această învăţătură despre democraţia franceză, turul al doilea a confirmat eşecul formaţiunilor lui Marine Le Pen şi Emmanuel Macron şi un salt al partidelor tradiţionale instalate de mult în peisajul politic local, permiţând baronilor dreptei şi stângii să afirme că suspansul este relansat pentru alegerile prezidenţiale din 2022.
Toţi preşedinţii regionali în funcţie au fost, de altfel, realeşi.
Extremă-dreapta (Rassemblement national, RN) condusă de Marine Le Pen nu câştigat nici măcar singura regiune unde a avut o şansă, Provence-Alpes Côte d’Azur (Paca, sud-est), care a rămas dreptei tradiţionale (Les Républicains, LR).
„În această seară, nu vom lua nicio regiune”, a admis Marine Le Pen, evocând o „criză profundă a democraţiei locale”. „Mobilizarea este cheia viitoarelor victorii”, a avertizat ea, cu prezidenţialele ca ţintă.
De partea majorităţii prezidenţiale (La République en Marche, LREM), situaţia este, de asemenea, dezastruoasă, fără vreo regiune câştigată, după cum era anticipat.
Este o „dezamăgire pentru majoritatea prezidenţială”, a recunoscut Stanislas Guerini, delegatul general al LREM.
Cele două partide sunt lipsite de ancorare teritorială, spre deosebire de dreapta ori stânga moderată, aliată cu extremă-stânga şi cu ecologiştii.
Aceste partide „tradiţionale” au dispărut oarecum din peisajul media în ultimii ani, după alegerea surpriză a centristului Emmanuel Macron la preşedinţie în 2017, sprijinit atât de electoratul de dreapta, cât şi de stânga.
Mai multe personalităţi de dreapta vor dispune de un atu după victoria lor la regionale pentru a susţine că jocul pentru prezidenţiale va fi relansat, în timp ce sondajele prezic o finală Macron/Le Pen.
„Toată lumea şi-a dat seama că prezidenţialele sunt de acum un joc în trei. Meciul cu doi jucători a intrat la apă”, a estimat Xavier Bertrand, fost ministru LR învingător în regiunea Hauts-de-France (Nord) şi deja candidat pentru 2022.
Învingătorii din regiunea Ile-de-France, Valérie Pécresse, şi Auvergne-Rhone Alpes (centru), Laurent Wauquiez, vor fi, de asemenea, în poziţie de atac pentru prezidenţiale.
De partea cealaltă a eşichierului, personalităţile de stânga în funcţie au câştigat în mai multe regiuni cu alianţe între ecologişti, socialişti şi extremă-stânga. Dar niciunul dintre aleşii de duminică nu are profil pentru a participa la cursa prezidenţială, iar liderii de partid nu sunt de acord cu o singură candidatură.
Returul în forţă al clivajului stânga/dreapta trebuie totuşi analizat cu prudenţă şi nimic nu spune că duelul Macron/Le Pen pentru prezidenţiale va fi adus în discuţie.
