Daniel Morar, fost șef al DNA, actual membru al Curții Constituționale, a acordat un interviu jurnalistei Sorina Matei.
INTERVIUL ACORDAT DE DANIEL MORAR JURNALISTEI SORINEI MATEI:
- Domnule Morar, în perioada august 2005- octombrie 2012, cât timp aţi fost procuror şef DNA, vi s-a propus semnarea unui protocol de colaborare între DNA şi Serviciul Român de Informaţii?
Au existat tatonări în sensul încheierii unui protocol între DNA și SRI, am susținut însă în discuțiile avute că nu sunt necesare întocmirea și semnarea unui astfel de protocol de colaborare, întrucât regulile privind instrumentarea unui dosar penal sunt cuprinse în întregime în Codul de procedură penală, iar drepturile și îndatoririle procurorului, precum și locul acestuia în cadrul sistemului judiciar se regăsesc în Legea nr.303/2004 și în Legea nr.304/2004. De asemenea, atribuțiile serviciilor de informații legate de cercetarea infracțiunilor care cad în competența DNA sunt limitate, potrivit legii, strict la sesizarea procurorilor competenți atunci când din activitatea proprie serviciului rezultă date și indicii cu privire la pregătirea sau comiterea unor asemenea infracțiuni.
- După semnarea protocolului din februarie 2009, de către procurorul general de la acea vreme, care era şi şef al Ministerului Public şi conducerea SRI de la acea vreme, cum aţi pus dumneavoastră în aplicare protocolul respectiv ca procuror şef al DNA?
La începutul anului 2009, am primit, în calitate de procuror șef al DNA, spre conformare, sub forma unui document clasificat, protocolul de colaborare încheiat între PÎCCJ și SRI. Este vorba de documentul care a fost declasificat și care a apărut în spațiul public săptămâna trecută. La acel moment, după studierea acestuia, am avut o discuție telefonică cu doamna procuror general, Laura Codruța Kovesi, ocazie cu care i-am spus că eu nu agreez un asemenea protocol în condițiile în care prin acesta se adaugă la Codul de procedură penală, iar unele dispoziții sunt chiar contrare legii. Mi-a spus că aceasta este decizia luată și că protocolul trebuie respectat. I-am răspuns că nici procurorii DNA și nici eu nu vom respecta și nu vom aplica acest protocol. Acesta este motivul pentru care nu am prelucrat protocolul procurorilor din cadrul DNA, nu l-am adus la cunoștința lor, dispunând doar arhivarea acestuia la Compartimentul de documente clasificate din cadrul instituției.
- Punctul 6 din acest protocol stabileşte ca o responsabilitate clară a Parchetului comunicarea “în mod operativ” către SRI, într-un termen de 60 de zile, a modului cum erau valorificate informările şi sesizările venite de la SRI. După semnarea protocolului din 2009 şi până aţi plecat de la şefia DNA, cum ajungeau informările şi sesizările SRI în DNA?
Începând cu luna februarie 2009, toate sesizările întocmite de către SRI au fost transmise la DNA doar prin Cabinetul Procurorului general al PÎCCJ, sub semnătura acestuia, spre deosebire de perioada anterioară în care sesizările de competența DNA erau trimise direct la această unitate de parchet. Fiecare sesizare a SRI era însoțită de o adresă în care ni se cerea ca, în conformitate cu art.6 din Protocol, să comunicăm modul de valorificare a informațiilor cuprinse în sesizare. Pe această cale au aflat și procurorii din cadrul DNA, cărora le erau repartizate aceste sesizări, de existența protocolului încheiat între PÎCCJ și SRI, fără însă a-i cunoaște conținutul. Am fost întrebat despre această obligație de către procurorii șefi de secție, le-am confirmat că a fost încheiat un protocol între cele două instituții, dar pe care îl vom ignora și, prin urmare, nu vom comunica modul în care vor fi valorificate informațiile primite de la SRI. Prin urmare, toate sesizările primite de la SRI, atât cele care nu au avut potențial de valorificare, cât și cele care au fost valorificate în sau prin întocmirea unor dosare penale, au fost arhivate, conform procedurii interne DNA în vigoare în acel moment, din dispoziția procurorului de caz, la Compartimentul de documente clasificate, fără realizarea informării prevăzute la art.6 din Protocol.
- Domnule Morar, în DNA au existat nişte formulare standard, sub formă de tabele, care invocau acest protocol fără ca procorurii să-l fi consultat, iar formularele erau împărţite procurorilor care trebuiau să le completeze alături de cei de la SRI şi să stabilească astfel „echipele operative comune de lucru” şi planul comun de anchetă pe fiecare dosar în care era implicat şi SRI. Au fost distribuite pe vremea dumneavoastră asemenea formulare procurorilor DNA, au existat aceste echipe comune de lucru cu SRI în zona de cercetare penală, planuri şi strategii comune de lucru în dosarele instrumentate de DNA? Era legal potrivit Codului de Procedură Penală valabil în 2009?
Atât timp cât am condus DNA nu au existat echipe comune de lucru cu SRI în activitatea de cercetare penală, acest lucru nefiind posibil, întrucât ofițerii din cadrul SRI nu aveau, potrivit legii, atribuții de cercetare penală. Prin urmare, nu au existat nici ”formulare standard sub formă de tabele”, pe care, în temeiul protocolului, procurorii să fie obligați să le semneze.
- Cât timp aţi condus DNA, au existat în DNA lucrători operativi ai SRI anume desemnaţi în instrumentarea dosarelor penale, înţelegeri verbale cu şefii SRI iar SRI făcea transcrierea şi redarea convorbirilor în dosarele în care SRI realiza interceptările?
Transcrierea și redarea convorbirilor telefonice interceptate, chiar în dosarele în care SRI realiza interceptările, erau efectuate doar de către procuror și sau ofițerii de poliție, întrucât, atât potrivit Codului de procedură penală din 1968, cât și a Codului de procedură penală intrat în vigoare în anul 2014, consemnarea activităților de supraveghere tehnică putea fi realizată doar de către procuror sau de către organul de cercetare penală.
Cu o experienţă de 23 de ani în procuratură, Daniel Morar a condus Direcţia Naţională Anticorupţie din poziţia de Procuror Şef DNA, în perioada august 2005- octombrie 2012, reorganizând şi crescând eficienţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu accent pe combaterea corupţiei la nivel înalt. Din octombrie 2012 şi până în aprilie 2013, Daniel Morar a ocupat poziţia de Prim Adjunct delegat al Procurorului General al României şi a condus întreaga activitate de urmărire penală din România. Din 9 iunie 2013, Daniel Morar este judecător al Curţii Constituţionale a României, având un mandat de 9 ani.
